Preşedintele Greciei, Carolos Papoulias (foto), a mai încercat o dată, duminică, 13 mai a.c., în două reprize, constituirea unui guvern de coaliţie, pentru a evita repetarea alegerilor legislative, falimentul ţării şi părăsirea zonei euro. În urma primei reuniuni a zilei, cele trei principale partide – Noua Democraţie, PASOK şi Syriza – au făcut declaraţii contradictorii, alimentând şi mai mult confuzia de pe scena politică greacă. Deşi reuniunea de 90 de minute a intrat în impas, liderul PASOK Evangelos Venizelos a declarat că rămâne, în continuare, un „optimist limitat”, cu speranţa unui eventual acord cu micul partid radical de stânga pro-european Dimar. De cealaltă parte, liderul conservator al Noii Democraţii (ND), Antonis Samaras, a declarat că Syriza a refuzat din nou să participe şi chiar să susţină un guvern de coaliţie, chiar dacă s-ar „renegocia”, de comun acord cu creditorii ţării, care au cerut dure măsuri de austeritate. Liderul Syriza, Alexis Tsipras, a afirmat că PASOK, ND şi un al treilea partid, probabil Dimar, au convenit asupra unei coaliţii care să pună în aplicare programul de austeritate stabilit cu creditorii externi, anularea unei părţi a datoriei publice masive. „Trei partide au convenit asupra unui plan pentru un guvern cu un mandat scurt, de numai doi ani, care să pună în aplicare acordul de împrumut, implicit salvarea Greciei. Ele au 168 de deputaţi la nivelul parlamentului, adică majoritatea”, a declarat Tsipras. Dar Dimar a dezminţit acest anunţ. „Este o ruşine, este o ruşine defăimătoare” a declarat partidul printr-un comunicat. În după-amiaza zilei de duminică, preşedintele Greciei a primit, unul după altul, liderii celorlalte partide intrate în parlament după ultimul scrutin. Mai întâi „Grecii Independenţi” (dreapta naţionalistă), care au obţinut 10,6% din voturi şi 33 de mandate, apoi comuniştii, 8,48%, cu 26 de mandate, neo-naziştii, cu 6,97% şi 21 de locuri, şi, în cele din urmă, Dimar, 6,1% – 19 locuri. Cele trei partide principale menţionate – PASOK, Noua Democraţie şi Syriza – n-au obţinut nici unul majoritatea sificientă, iar cei trei lideri n-au reuşit să construiască o coaliţie viabilă, o soluţie trebuie identificată cât mai grabnic. Practic până joi, data prevăzută pentru prima şedinţă a noului parlament, altfel neputând fi evitate noi alegeri, în luna iunie, cu consecinţele de rigoare: spectrul falimentului şi ieşirea din zona euro. Ultimele sondaje sugerează că majoritatea grecilor (72%) doresc o soluţie de compromis, iar 78% doresc un guvern care să facă totul pentru ca Grecia să rămână în zona euro. Dar, paradoxal, potrivit aceluiaşi sondaj, realizat de institutul Kappa şi publicat duminică de hebdomadarul To Vima, se estimează că în caz de noi alegeri partidul Syriza, ostil măsurilor de austeritate, ar sosi în frunte, cu 20,5% din voturi, faţă de 18,1% cât ar obţine conservatorii (ND) şi 12,2% cât ar acumula socialiştii (PASOK). În acest timp, revista săptămânală germană „Der Spiegel” opinează că Grecia ar trebui să părăsească zona euro. „În pofida scepticismului nostru, am pledat pentru menţinerea Greciei în zona euro” explică editorialul hebdomadarului. „Dar, după alegerile legislative, de la începutul lunii mai, observatorii lui Der Spiegel şi-au schimbat părerea. Grecii n-au fost niciodată pregătiţi pentru uniunea monetară şi nu sunt nici astăzi. Tentativele de susţinere a acestei ţări prin reforme au eşuat”. Ieri, liderii europeni, în cadrul reuniunii Eurogrupului, şi-au multiplicat declaraţiile pe această temă: moneda unică poate fi păstrată şi dacă Grecia nu-şi respectă angajamentele.
