Sistemul de învăţământ preuniversitar este aproape în colaps, iar noua lege a Educaţiei şi descentralizarea au adus şi mai multe disfuncţionalităţi, sunt semnalele pe care liderii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ le-au trimis noului Ministru al Educaţiei, Ioan Mang, solicitând redeschiderea dialogului social pentru modificarea legislaţiei, dar şi a finanţării.
Sindicaliştii cer să se renunţe la introducerea clasei pregătitoare la învăţământul primar, şi a clasei a IX-a la învăţământul gimnazial, întrucât unităţile şcolare nu dispun de spaţiile necesare pentru această schimbare şi nici cadrele didactice nu au pregătirea adecvată noilor solicitări ale programei. Liderii FSLI propun în schimb să se introducă educaţia timpurie de la zero la şase ani, iar învăţământul liceal să aibă două etape: învăţământ secundar -clasele IX, X- şi învăţământ superior liceal- clasele XI, XII pentru filiera teoretică.
De asemenea, cer modificarea legislaţiei privind concursul de titularizare, dar şi în ceea ce priveşte decontarea navetei şi acordarea gradaţiei de merit.
„Legea Educaţiei trebuie amendată astfel încât personalul nedidactic să poată beneficia în continuare de posibilitatea de a-şi deconta naveta, aşa cum s-a întâmplat timp 14 ani prin vechea legislaţie. De asemenea, trebuie să i se acorde dreptul de a participa la concursul pentru gradaţie de merit”, se arată în scrisoarea trimisă către minister.
Elevii învaţă în spaţii necorespunzătoare
În ceea ce priveşte finanţarea sistemului de învăţământ preuniversitar de stat, liderii de sindicat au semnalat faptul că unităţile şcolare nu mai oferă condiţii optime pentru elevi. „Materialele didactice au devenit insuficiente atât în mediul rural, cât şi în cel urban. În plus, prin comasare elevii au ajuns să înveţe în dou-şi chiar trei ture în spaţii mici şi deloc corespunzătoare. Unităţile şcolare sunt de multe ori fără apă potabilă şi fără instalaţii igienico-sanitare adecvate. Nu au mai fost alocaţi bani pentru continuarea proiectelor de investiţii, iar şantierele deschise au fost abandonate”, scriu sindicaliştii.
Efectele subfinanţării tot mai vizibile
Din cauza slabei finanţări au fost blocate şi posturile pentru personal didactic auxiliar şi nedidactic, iar efectele nu au întârziat să apară. Unităţile şcolare nu au secretare, administratori financiari, bucătar, supraveghetori copii şi îngrijitori suficienţi. Subfinanţarea este adâncită în unele cazuri şi de alocarea bugetelor în funcţie de numărul de copii. Banii alocaţi în acest fel s-au dovedit a fii insuficienţi pentru a acoperi cheltuielile de personal la liceele vocaţionale, sublinizază sindicatele. De altfel, acestea susţin că unităţile şcolare au ajuns să rămână fără finanţare şi prin descentralizare. Nu sunt puţine cazurile în care consiliile locale nu alocă sumele necesare pentru cheltuielile materiale sau de personal. Pentru deblocarea acestor situaţii, sindicatele cer redeschiderea dialogului social pentru a găsi soluţii, întrucât învăţământul preuniversitar de stat din România începe sub nivelul celui din statele Uniunii Europene.
Sindicatele nu ne mai reprezinta de mult pe noi profesorii, “s-au dat” cu puterea de fiecare data. Le pasa doar de scaune si de buzunarele proprii.
Totul este o bataie de joc.
Comments are closed.