Într-un interviu acordat CNN, emisarul special prezidenţial al SUA, Steve Witkoff, foarte apropiat de toate detaliile chestiunii încetării războiului din Ucraina, a spus că „SUA nu obligă Kievul să ia decizii cu privire la posibile concesii teritoriale”, întrucât aşa ceva aparţine ucrainenilor înşişi. De aceea, Zelenski şi aliaţii occidentali vin astăzi la Casa Albă, pentru a discuta direct acest lucru. Witkoff a mai spus că Washingtonul este doar un mediator în negocieri şi nu dictează termenii acestora. Aşteptările susţinătorilor lui Volodimir Zlenski sunt departe de a fi optimiste. Mai mult, Sky News reaminteşte că Zelenski este conştient de pericolul de a cădea într-o altă ambuscadă, în Biroul Oval şi oricum nu va fi aşteptat cu covor roşu şi aplauze. De la Vladimir Putin, în urma discuţiilor cu Donald Trump, la Anchorage (Alaska), s-au obţinut „garanţii de securitate similare cu art. 5 din Charta NATO”, de o importanţă capitală, în opinia lui Witkoff. Ziarul Financial Times relatează că, totuşi, Kievul ar fi pregătit să accepte o soluţionare paşnică a conflictului, de-a lungul liniei actuale a frontului, adică un compromis digerabil pe care societatea ucraineană l-ar putea tolera fără retragerea totală a trupelor din Donbas. Ceea ce nu va conveni părţii ruse. Se anunţă, oricum, discuţii aprinse, dacă nu tensionate. Preşedintele american va încerca, în această seară, să impună pacea cu Federaţia Rusă Kievului şi aliaţilor săi. Principalele puncte ale discuţiei dintre delegaţiile rusă şi americană, în formatul cunoscut, au fost comunicate lui Zelenski şi aliaţilor săi şi, mai mult, s-a discutat despre „o trilaterală”, în formatul Kiev-Washington-Moscova. Pe Truth Social, liderul de la Casa Albă a notificat că „cea mai bună modalitate de a pune capăt războiului este încheierea unui acord de pace, mai degrabă decât o încetare a focului”. Se discută şi despre garanţii de securitate… Europei. Ceea ce pare puţin exagerat. Într-o situaţie deloc confortabilă se află Zelenski, care a spus că nu se retrage din Donbas, acolo unde trupele ucrainene mai deţin încă teritorii, prelungind războiul cu morţi şi răniţi, ca să nu supere aripa radicală de la Kiev, „naţionaliştii”, care nu doresc negociere cu Moscova şi dacă se urmează calea americană, în toate privinţele, situaţia internă s-ar putea înrăutăţi serios. În ceea ce priveşte participarea liderilor europeni la negocierile de astă-seară, rolul acestora s-ar putea limita la formarea unui grup de sprijin pentru Zelenski şi nimic mai mult. Ei înşişi sunt prea dependenţi de voinţa americană şi vor încerca, punându-şi abilităţile în valoare, să amendeze unii termeni ai acordului. Până acum, preşedintele american a fost unicul lider, nu doar de la Casa Albă, cât din lume, care a încercat să stingă războiul. S-a aliniat la realitatea existentă, exprimându-şi dorinţa de a salva mii şi mii de vieţi ucrainene şi ruseşti. Sfătuind Kievul să accepte cele stabilite, Donald Trump îşi pune în joc prestigiul internaţional. Nu i s-a recunoscut până acum curajul moral, unul de excepţie. L-a derobat pe Putin de „aura” de paria global şi… cam atât, în viziunea multora. Să remarcăm totuşi prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la masa discuţiilor. Se spune că ar fi înţeles limbajul lui Donald Trump, în timpul negocierilor comerciale, când l-a încântat foarte mult „prin tăcere”. Încă un detaliu: trimisul lui Donald Trump, Steve Witkoff, a spus că Vladimir Putin a făcut o „concesie, ceva mai semnificativă, decât s-ar putea crede”. Ar fi dispus să consacre prin lege faptul că Rusia nu va mai ataca teritoriul altor ţări, după un acord de pace. Nici în Ucraina, nici în altă parte a Europei. Donald Trump, aşadar, s-ar putea să nu mai fie singurul care exercită presiuni asupra lui Zelenski: prietenii săi europeni ar putea fi implicaţi. Tentaţia de a pune Ucraina în faţa faptului împlinit, de a pierde anumite teritorii, este deja în creştere, dar rămâne de urmărit ce se va întâmpla la discuţiile de astă-seară.
