Reîntâlnirea după mulţi ani a preşedintelui american Donald Trump cu omologul său rus, în Alaska, prefaţată de câteva runde de discuţii telefonice suscită, conform aşteptărilor, o cotă maximă de interes. Liderii UE şi ai Marii Britanii au emis o declaraţie comună, semnată de reprezentanţii la cel mai înalt nivel, de la Berlin, Paris, Roma, Varşovia, Helsinki, Londra în care afirmă că ţările Lumii vechi sunt pregătite să sprijine eforturile diplomatice ale SUA. Toate declaraţiile făcute, unele de curtoazie, sunt menite să îl asigure pe Donald Trump de întreaga consideraţie pentru demersurile sale. Numai că Donald Trump nu este pe lungimea lor de undă şi vicepreşedintele american J. D. Vance a spus că Washingtonul intenţionează să oprească finanţarea conflictului din Ucraina, ceea ce nu are de gând Europa, care prin liderii săi clamează opusul, adică sprijin militar şi financiar regimului de la Kiev. Şi chiar noi măsuri restrictive împotriva Moscovei. Adică UE doreşte garanţii de securitate puternice şi fiabile pentru Kiev. Negocierile „constructive” ar putea avea loc doar în condiţiile unui armistiţiu sau al reducerii ostilităţilor, actuala linie de contact urmând să devină punctul de plecare al negocierilor. Reuniunea miniştrilor de Externe ai UE de luni, iniţiată de Kaja Kallas, şefa departamentului de politică externă a UE s-a centrat deciziei acesteia: orice acord în Alaska între Rusia şi SUA trebuie să ţină cont de poziţiile Kievului şi Bruxelles-ului. The Washington Post a semnalat că liderii UE, în special reprezentanţii Lumii vechi sunt iritaţi din cauza deciziei liderului de la Casa Albă de a se întâlni cu omologul său rus.
