Luni seara a avut loc o nouă convorbire telefonică, de peste două ore, între preşedinţii Rusiei şi SUA, Vladimir Putin şi respectiv Donald Trump. Liderul de la Kremlin, aflat la Centrul educaţional Sirius din Soci, a spus că Moscova este pregătită să colaboreze cu partea ucrainiană la un memorandum privind un posibil viitor tratat de pace, cu referiri concrete la principii de soluţionare, termene pentru posibila încheiere a unui acord de pace, inclusiv un posibil armistiţiu pentru o anumită perioadă de timp, dacă se ajunge la acorduri adecvate. Reluarea contactelor dintre părţile beligerante la Istanbul oferea motive de aşezare a speranţei „pe calea cea bună”. Pentru partea rusă principala chestiune, în discuţie, este eliminarea cauzelor profunde ale crizei. O soluţionare paşnică a crizei ucrainiene ar fi posibilă numai după analiza tuturor detaliilor şi eliminarea cauzelor profunde ale conflictului. Pe Truth Social, Donald Trump a declarat şi el că Moscova şi Kievul vor începe imediat negocierile. Ce se poate extrage din formulările atent elaborate ale lui Vladimir Putin şi cele uneori uşor exaltate ale lui Donald Trump ţine de supleţea analiştilor. Vladimir Putin, aşa cum ne aşteptam, s-a arătat, din nou, consecvent liniei sale dure, sugerând că nu va face nici o concesie: cauze profunde, pace durabilă, operaţiune specială. Aceleaşi chestiuni reluate pe un ton mai dur, uneori, alteori pe un ton mai flexibil. În schimb, Donald Trump s-a îndepărtat deja de ideea unui armistiţiu rapid. Discuţia de luni seara prin ceea ce a abordat a sugerat negocierile de dinainte de armistiţiu. Kievul se comportă mai rezervat decât până acum, convins desigur că se va baza în exclusivitate pe Europa. Liderii Italiei, Marii Britanii, Germaniei, Franţei au discutat telefonic cu Donald Trump despre perspectivele unui armistiţiu şi al unui dialog de pace în Ucraina, înainte de convorbirea acestuia cu Vladimir Putin. Emisarul special american, Steve Witkoff, şi-a exprimat încrederea că discuţia telefonică Trump-Putin va ajuta la identificarea unei soluţii în Ucraina. Ţările europene intenţionează să înăsprească sancţiunile anti-ruse după convorbirea Putin-Trump, rămânând încredinţate că Rusia poate fi învinsă strategic, deşi Donald Trump crede altfel şi refuză cooptarea administraţiei americane în tabăra de război. Kievul exclude renunţarea la statutul de membru NATO şi cel de neutralitate, cum a reiterat Zelenski, deşi la un moment dat înclina să accepte o asemenea situaţie. Kremlinul nici măcar nu admite discuţii despre Crimeea (deja realipită prin referendum), Republicile Doneţk şi Lugansk precum şi regiunile Herson şi Zaporojie, devenite deja părţi ale Federeaţiei ruse. Donald Trump a anunţat după conversaţia telefonică avută cu Vladimir Putin esenţa convorbirilor purtate lui Volodimir Zelenski, liderilor Marii Britanii, Franţei, Germaniei, Italiei, preşedintelui Comisiei Europene. Mai mult, Donald Trump i-ar fi informat pe oficialii europeni că SUA se retrag din rolul de mediator şi că pe viitor Ucraina şi Rusia vor purta doar negocieri directe fără medierea americană. Ieri, Trezoreria britanică a anunţat înăsprirea sancţiunilor împotriva Rusiei şi o listă de sancţiuni cuprinde 82 de articole, inclusiv 20 de persoane şi 62 de structuri. Lista de sancţiuni britanice acompaniază cel de al 17-lea pachet de măsuri restrictive ale UE. Aprobarea a fost anunţată de şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas. Pachetul vizează aproximativ 200 de petroliere posibil legate de… Rusia. Un teribil joc psihologic se face resimţit şi e greu de anticipat ce se va întâmpla pe teatrele de operaţiuni, unde armata rusă este totuşi în ofensivă.
