Donald Trump a discutat telefonic, circa 90 de minute, cu Vladimir Putin şi apoi cu Volodimir Zelenski. Asta în urmă cu câteva zile. Un semnal timid că jocul se apropie de sfârşit. Tot ce s-a sperat nu mai este la îndemână. Întorsătura e majoră, de miercuri şi Pete Hegseth, secretar american al apărării, la sediul NATO de la Bruxelles, şi-a înştiinţat aliaţii în privinţa unui viitor acord, schiţat de Donald Trump, asupra Ucrainei: nici o revenire a teritoriilor ocupate, considerată doleanţă nerealistă, nici o aderare la NATO, transferul către Europa a responsabilităţii pentru asistenţă şi securitate, fără a menţiona alte garanţii. Nu vor fi dislocate trupe americane, deşi J. D. Vance n-a exclus acest lucru şi Europa trebuie să-şi asume „partea covârşitoare a asistenţei viitoare, letală şi neletală a Ucrainei”. Comentariile s-au încins la Kiev, unde neliniştea a atins cote îngrijorătoare, Zelenski a reiterat că Europa nu poate garanta securitatea Ucrainei fără SUA şi are dreptate. Fiindcă în ultimii ani puterea militară a Rusiei s-a îmbunătăţit mult şi în plus are… aliaţi, de acum cunoscuţi. Nici o alianţă a armatelor europene actuale nu ar putea face faţă, dacă ar fi reluat un conflict militar de proporţiile celui din Ucraina. Numai că doar o parte dintre membrii UE, de acum cunoscuţi, doresc să ofere garanţii reale de securitate Ucrainei. Astăzi, în Germania, la Conferinţa de Securitate de la Munchen, reuniunea anuală a unei elite diplomatice, Zelenski se va întâlni cu reprezentanţii noii administraţii americane, în cadrul discuţiilor privind un plan de pace pentru Ucraina, ale cărui contururi sunt foarte diferite pentru Kiev, aliaţii europeni şi Moscova. Kievul clamează în continuare „o pace justă” şi garanţii solide de securitate de la europeni şi americani, inclusiv trimiterea de trupe. La rândul ei, Moscova nu vrea să renunţe la teritoriile rusofone ocupate şi atacă rădăcinile conflictului şi prezenţa NATO la graniţele sale. Atât Kievul, cât şi europenii, se tem că negocierile vor avea loc în spatele lor. Ce spune Dmitri Peşkov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului? Ucraina va participa la negocierile cu Rusia şi SUA, într-un fel sau altul, dar discuţiile de pace vor rămâne în primul rând bilaterale. Decizia lui Donald Trump de a minimaliza rolul Ucrainei în negocierile cu Rusia şi a redeschide canale de comunicare i-a zguduit pe liderii europeni. Toate declaraţiile făcute după apelul lui Donald Trump sunt pline de contradicţii. Deşi nici disponibilităţile liderului de la Casa Albă de a enunţa o opţiune lipsită de ambiguităţi nu este matură. Dar, fireşte, este imposibil să rezolvi imperative strategice într-o singură conversaţie telefonică, mai ales în contextul ostilităţilor care au loc de trei ani. Experienţa conflictelor militare, de dată recentă, din Afghanistan, Siria, Irak, ex-Iugoslavia arată că şi în timpul procesului de negociere ostilităţile militare pot continua. Într-un fel, Kievul este demoralizat şi inhibat de poziţia lui Donald Trump. În marja Conferinţei de la Munchen, Zelenski urmează să discute, astăzi, cu vicepreşedintele american J.D. Vance. Delegaţia americană este condusă de acesta, dar mai are în componenţă pe secretarul de stat Marco Rubio, care a spus că oficialii americani vor trasa „o cale amplă” în chestiunea ucraineană. Delegaţia rusă, care n-a mai fost invitată din 2022, nu şi-a confirmat, nici de această dată, participarea, Maria Zakharova opinând că ţările NATO nu sunt interesate de o soluţionare paşnică a conflictului şi de un dialog cu Rusia privind securitatea, şi încearcă să continue asistenţa militară şi economică pentru Ucraina. Kremlinul n-a scăpat din analiză o formulare a vicepreşedintelui american J. D. Vance, care nu a exclus trimiterea de trupe americane în Ucraina, dacă discuţiile de pace eşuează şi speră să primească clarificări suplimentare. Năucitoare, în context, este declaraţia preşedintelui francez Macron, pentru Financial Times, publicată astăzi: pacea ar echivala cu o capitulare a Ucrainei. „O pace care este o capitulare este o veste proastă pentru toată lumea”. Liderul de la Elysee a mai subliniat că „doar” Kievul ar putea negocia cu Rusia în chestiuni legate de suveranitate şi integritate teritorială. Pentru Macron e timpul Europei şi Ucraina este o afacere europeană. Şi o pace dezechilibrată nu face decât să prelungească războiul şi să conducă la deschiderea de alte fronturi de Rusia. Ceea ce este o prostie. Dacă este adevărat că Donald Trump visează la premiul Nobel pentru pace, precum cel acordat predecesorului său din primul mandat, Barack Obama, modul în care încearcă să pună capăt războiului din Ucraina este puţin probabil să contribuie la asta, scrie Le Monde. Deşi, până acum, fiecare a auzit ceea ce a vrut să audă din declaraţiile preşedintelui american.
