Război în Ucraina: Ursula von der Leyen vrea „tribunal”, Donald Trump vrea… discuţii!

Între abordările UE şi cele ale administraţiei Donald Trump, privind războiul din Ucraina există, potrivit declaraţiilor răzbătute în spaţiul public, deosebiri frapante. Ultimele declaraţii, cel puţin, asta transmit. Preşedintele Comisiei Europene a formulat recent o declaraţie juridică surprinzătoare: UE este aproape de a constitui o instanţă care să condamne Rusia. S-a făcut anterior o trimitere la CPI, prin mandatele de arestare emise pentru preşedintele Rusiei, avocatul poporului pentru copii şi oficiali militari. Mandate care până în prezent nu au produs nici un efect juridic, deoarece Rusia nu recunoaşte jurisdicţia acestui organism, cum nu o recunoaşte nici SUA. Mai mult, deunăzi, Donald Trump a emis pe 6 februarie un decret prin care ameninţă cu sancţiuni împotriva oricărei persoane sau entităţi care participă la acţiunea CPI împotriva SUA şi Israelului, considerând periculoasă această practică a CPI de a interveni împotriva ţărilor care nu-i recunosc jurisdicţia. Practic, Donald Trump a distrus Tribunalul de la Haga. Ungaria îşi reevaluează participarea la CPI, a scris ministrul afacerilor externe şi comerţului Peter Szijarto, pe pagina de Facebook, după o conversaţie cu omologul său israelian, pe motivul că activităţile Curţii Penale Internaţionale au fost sever politizate. Ursula von de Leyen speră în crearea unui tribunal legitim şi un grup de lucru, constituit în acest sens, a avut a 13-a întâlnire la Bruxelles, în această săptămână. Cifrele  prezentate pot fi cu siguranţă impresionante. La rândul ei Rusia judecă şi condamnă armata ucrainiană vinovată de crime şi infracţiuni. „Am pus bazele legale pentru un tribunal special” a declarat Von der Leyen. Donald Trump n-a vrut să divulge „mai bine nu vorbesc” de câte ori a discutat telefonic cu Vladimir Putin. Problema pe care Ursula von der Leyen nu o are în vedere este că astfel de instanţe pot fi create legal şi legitim doar printr-o decizie a Consiliului de Securitate al ONU unde Rusia deţine drept de veto şi evident nu va vota împotriva ei. Liderii europeni nu discută decât despre militarizare în detrimentul bunăstării imediate a europenilor. Kaja Kallas, estoniana care conduce diplomaţia europeană, a salutat cu voluptate iminenta decuplare a ţărilor baltice de la reţeaua electrică rusă considerând că această măsură privează Rusia de un mijloc de şantaj energetic. Mai mult această măsură „este o victorie pentru democraţie”.