Unul dintre cele mai fierbinţi subiecte ale actualului sezon politic îl constituie, fără îndoială, posibilele şi deloc îndepărtatele negocieri, între Vladimir Putin şi Donald Trump. Se speculează deja schimbările tectonice care ar putea avea loc: unii le aşteaptă cu entuziasm, alţii cu păreri prost ascunse, fiindcă dacă întâlnirea eşuează se prevăd dezastre, din ambele părţi. Realitatea, atât cât se poate decortica, pare destul de prozaică. Deocamdată, pregătirile se arată fragile, chiar şi pentru o convorbire telefonică directă, deşi Donald Trump ne încredinţează că are discuţii serioase cu partea rusă despre încheierea conflictului din Ucraina, ceea ce partea rusă nu confirmă sau păstrează tăcerea. Oricum, de la o convorbire telefonică, până la un summit convenit, probabil că este o distanţă. Negocierile, la un asemenea nivel, presupun nu doar o pregătire minuţioasă, ci şi o convenire, un acord, în privinţa obiectivului final. Discursurile experţilor apropiaţi noii administraţii americane preferă să nu ţină cont de condiţiile enunţate de Moscova, lansând în schimb ipoteze inacceptabile, cum ar fi introducerea forţei de menţinere a păcii în zonele de conflict. O astfel de teză periclitează totul. Donald Trump lăsase să se înţeleagă un lucru esenţial: rădăcina problemelor este chiar în abordarea Casei Albe de a nu dialoga cu Moscova, premergător invaziei din februarie 2022. Pentru Fox News, reprezentantul special al preşedintelui american pentru Ucraina, Keith Kellogg, şi-a reconfirmat predicţia că războiul din Ucraina se va încheia în 100 de zile. „Am spus deja, la una din emisiuni(…) că aş vrea să văd o numărătoare inversă de 100 de zile şi să spun unde suntem: într-o încetare a focului sau într-o pace durabilă”. Keith Kellogg a mai adăugat că are un plan bun pentru ambele părţi. Potrivit acestui general în retragere, preşedintele american intenţionează să încurajeze atât Rusia, cât şi Ucraina, la negocieri. Pârghiile de presiune pot fi aplicate nu numai Moscâvei, cât şi Kievului. Deocamdată ştim că a semnat un ordin executiv prin care se suspendă toate programele de ajutor ale SUA către alte ţări, pe 90 de zile. A mai spus repetat că doreşte să-l întâlnească pe Vladimir Putin. Potrivit unor informaţii publicate de portalul ucrainian Strana, planul lui Trump ar fi fost prezentat echipei sale şi prevede realizarea unui armistiţiu şi începerea negocierilor sub auspicii internaţionale. Principalele elemente ale planului de pace prevăd, pentru început, un armistiţiu de-a lungul liniei de front, care să intre în vigoare pe 20 aprilie, de Paştele ortodox. Ucraina s-ar angaja să-şi retragă trupele rămase în regiunea Kursk, unde luptele continuă, iar la sfârşitul lunii aprilie să aibă loc o conferinţă internaţională de pace, în cadrul căreia acordul să fie oficializat prin medierea SUA, China, UE şi al unor ţări din sudul global. Unul din punctele cheie prevăzute: schimbarea de prizonieri, conform principiului „toţi pentru toţi”, care ar marca un pas semnificativ spre detensionare. Într-un interviu recent, pentru Bloomberg (23 ianuarie a.c.) Zelenski a spus că este gata să urmeze calea diplomatică, cerând garanţii de securitate, ca o condiţie prealabilă, pentru stabilirea discuţiilor de pace. Când vorbeşte despre negocieri, Zelenski se gândeşte la propriile interese, ignorând cerinţele Rusiei, mai mult sau mai puţin îndreptăţite. Ajunşi în acest punct, intervine un blocaj legat de decretul semnat de preşedintele ucrainian, prin care se interzice orice fel de negociere cu Federaţia Rusă. De la începutul invaziei, în 2022, Ucraina se află sub incidenţa legii marţiale, care împiedică noi alegeri prezidenţiale şi legislative. O situaţie, de care se prevalează sau mai corect pe care o invocă liderul de la Kremlin, punând la îndoială legitimitatea lui Zelenski, acesta respingând acuzaţiile şi nuanţând că „Putin se teme de negocieri în dorinţa unui război fără sfârşit”. The Moscow Times scrie că Putin este gata să trimită o echipă de negocieri, care va apăra interesele Rusiei. O poziţie fermă care lasă loc puţin de compromis. Mai ales că pe teatrele de operaţiuni lucrurile nu evoluează în favoarea Kievului. Contestând legitimitatea lui Zelenski, Moscova pare să îşi impună propriile condiţii în privinţa negocierilor. Şi ele sunt cunoscute. Periculoase pentru Zelenski sunt discuţile tete-a-tete doar între SUA şi Rusia. Un ultim detaliu, cu o relevanţă deloc deosebită: şefa diplomaţiei europene estoniana Kaja Kallas ar fi discutat telefonic, în cele din urmă, cu secretarul de stat Marco Rubio, despre războiul din Ucraina. Sub semnul discreţiei un oficial UE a spus că s-a convenit asupra nerenunţării la menţinerea presiunii maxime asupra Moscovei, pentru a se îndrepta către „o pace justă şi durabilă”, în Ucraina. O sintagmă mult îndrăgită de Zelenski, care nu înseamnă altceva decât… revenirea la graniţele din 1991. În schimb secretarul general NATO, Mark Rutte susţine pentru Bild că a pregătit mai multe “planuri secrete”, premergător unor posibile negocieri de pace. Nu a oferit detalii pentru a nu ajuta Rusia. “Frontul se îndreaptă într-o direcţie greşită, dar ruşii plătesc un preţ mare, între 1000 şi 1500 de morţi pe zi, dar nu-şi vor atinge obiectivele”. O ştire de ultim moment, care poate schimba multe: Donald Trump a declarat, luni, că vrea să negocieze un acord cu Ucraina, astfel încât aceasta să ofere o garanţie asupra pământurilor rare, adică a materialelor utilizate pe scară largă în electrotehnică (uraniu, titan, litiu, grafit), în schimbul ajutorului american.
