General locotenent Igor Kirilov (54 ani) comandantul forţelor nucleare, biologice şi chimice ale armatei ruse a murit, ieri dimineaţă, într-o explozie în timp ce ieşea dintr-un bloc rezidenţial, unde domicilia, din Moscova, pe bulevardul Ryazaneska, însoţit de asistentul său Ylia Polikarpov, îndreptându-se spre autoturismul de serviciu Toyota, a anunţat Comitetul de investigaţii rus, într-un comunicat de presă. Un dospozitiv exploziv, amplasat într-un scuter electric, parcat în apropiere, a fost detonat de la distanţă, în jurul orei 6.00, folosind un semnal radio sau un telefon mobil. Serviciul de securitate al Ucrainei, nu se precizează cu exactitate dacă e vorba de SBU sau Direcţia principală de informaţii a ministerului Apărării, şi-a revendicat responsabilitatea pentru uciderea lui Kirilov, printr-un oficial, pentru „Politico”. „Kirilov era un criminal de război şi o ţintă absolut legitimă, deoarece a dat ordin să se folosească arme chimice interzise împotriva armatei ucrainiene. Un astfel de final sângeros îi aşteaptă pe toţi cei care ucid ucrainieni. Răzbunarea pentru crime de război este inevitabilă”. SBU îl acuzase pe Kirilov de ordonarea folosirii masive a armelor chimice interzise împotriva armatei ucrainiene, pe fronturile de luptă din est şi din sud. Peste 2.000 de militari ucrainieni ar fi fost trimişi la spitale, cu diferite grade de otrăvire chimică, de la începutul inveziei pe scară largă a Rusiei în 2022. Potrivit SBU, Kirilov era responsabil pentru utilizarea rachetelor chimice interzise, inclusiv a obuzelor „K1” care conţin substanţe otrăvitoare CS şi CN, interzise de Convenţia privind armele chimice din 1993. Exemple documentate, inclusiv mostre de sol şi arme, au fost transmise Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) ale cărei laboratoare au confirmat prezenţa substanţelor chimice interzise. Pe baza acestor constatări Kirilov a fost acuzat de crime de război. Regatul Unit îl sancţionase pe Kirilov, pentru aceste fapte. Pe lângă utilizarea muniţiilor interzise, Kirilov a răspândit, în mod repetat, dezinfomarea, despre faptul că SUA şi Ucraina se pregătesc să folosească „ţânţari de luptă contaminaţi” împotriva adversarilor. Tot în mod repetat Kirilov a acuzat Kievul şi aliaţii săi că folosesc laboratoare şi arme chimice. Site-ul rus al cotidianului „Komersant” a descris evenimentul de ieri dimineaţă drept „o crimă fără precedent”. Kirilov se afla la conducerea forţelor de apărare chimică, biologică şi radiologică ale Rusiei din 2017. Comentând asasinarea generalului rus, secretarul general adjunct al Consiliului de Securitate al Federaţiei ruse, Dmitri Medvedev, în stilul său belicos, a spus că regimul de la Kiev încearcă din răsputeri să justifice situaţia catastrofală de pe liniile de front şi se poate aştepta acum la represalii iminente, vizată fiind conducerea militaro-politică. Oricum, Moscova a pierdut, se spune, un ofiţer superior cheie, din punct de vedere strategic. Crima pare să facă parte dintr-o campanie mai largă de asasinate efectuate de serviciile secrete ucrainiene, pe teritoriul Rusiei, împotriva oficialilor militari ruşi sau a celor ucrainieni care au dezertat. Comitetul de apărare al Dumei de stat a propus, chiar ieri, pe fondul de emoţie creat, acordarea postum a titlului de erou al Rusiei. Uciderea unui general rus, la Moscova, este un semnal de alarmă, un semnal că acest război este foarte real şi foarte aproape de casă. Potrivit BBC, Kirilov devenise cunoscut pentru briefing-urile sale ciudate, la ministerul rus al Apărării, care au determinat ministerul de Externe al Marii Britanii să-l eticheteze drept „purtător de cuvânt semnificativ al dezinformării Kremlinului”. Chiar în ajunul uciderii sale SBU-ul ucrainian declarase că în lipsă a fost inculpat într-un dosar penal „pentru utilizarea în masă a armelor chimice pe teatrele de operaţiuni”. Moartea sa este văzută de loialiştii pro-Kremlin şi ca o dovadă că Ucraina are capacitatea de a viza oficiali de rang înalt de la Moscova. Uciderea lui Kirilov şi a asistentului său a fost clasificată drept „act terorist” de Comisia rusă de investigaţii. Ce va urma după asta, este greu de prevăzut, dar în nici un caz nu se poate vorbi de… aşezarea la aceeaşi masă pentru unele eventuale discuţii.
