Republica Moldova se află la o răscruce de drumuri, decizând dacă se deplasează spre vest sau rămâne blocată, privind cu intermitenţă, cu coada ochiului, spre Moscova. 2 milioane de moldoveni au fost chemaţi la urne, din care 200.000 reprezintă diaspora. Dar rezultatul alegerilor prezidenţiale (primul tur) şi al referendumului constituţional nu va determina doar viitorul Republicii Moldova, ci va demonstra, de asemenea, cât de departe mai poate „bătea” influenţa Moscovei şi dacă naţiunile occidentale –mirajul occidental- mai pot opri acest efort. Republica Moldova este, de asemenea, legată într-un fel ombilical de România, care susţine Chişinăul pe multiple planuri, la o manieră consistentă şi dovezile nu mai trebuie reamintite. Chiar de dată recentă premierul Marcel Ciolacu, dar şi preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, s-au deplasat la Chişinău, pentru discuţii cu Maia Sandu şi oficialii moldoveni. O delegaţie parlamentară, din care a făcut parte şi senatorul de Dolj, Ion Prioteasa, s-a aflat săptămâna trecută la Chişinău. Situaţia nu este deloc calmă şi occidentalii au încercat să convingă pe alegătorii moldoveni de „ruperea de trecut”. Ceea ce nu e deloc uşor. Fiindcă moldovenii ar dori atât avantajele oferite de integrarea în UE, cât şi pe acelea pe care le oferea Moscova (piaţă de desfacere pentru produsele agro-alimentare şi gaze naturale la preţuri avantajoase). Tema de referinţă a campaniei electorale a fost din păcate umbrită de eforturile de a curma interferenţa Moscovei, în aceste alegeri, pe fondul războiului din Ucraina. „Rusia lucrează activ pentru a submina alegerile din Republica Moldova şi integrarea sa europeană”, a declarat recent John Kirby, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, pe chestiuni de securitate. Cristina Gherasimov, viceprim-ministru în guvernul de la Chişinău şi şefa pentru integrarea în UE, la rândul său, a declarat că amploarea clasicului instrument hibrid pe care Moscova îl foloseşte pentru a influenţa alegerile este fără precedent. Agenţia SUA pentru securitate cibernetică şi securitate a infrastructurii a lucrat cu guvernul Republicii Moldova şi sectorul privat pentru a oferi sprijin, inclusiv schimb de informaţii, despre ameninţări potenţiale şi contracararea atacurilor cibernetice. Se vorbeşte de milioane de dolari, pentru a sprijini contracandidatul Maiei Sandu, donate de numitul Ilan Şor, un fost politician moldovean pro-rus, care ar fi susţinut financiar campania de vot împotriva aderării depline la UE. Kremlinul a negat, ca de fiecare dată, acuzaţiile de amestec în alegerile prezidenţiale. Cu o săptămână îaninte de alegeri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a oferit Republicii Moldova două miliarde euro pentru programe sociale, deoarece zecii de mii de refugiaţi ucrainieni pun presiune asupra sistemului de sănătate şi serviciilor publice, etc.. Guvernul de la Chişinău a blocat o duzină de conturi pe reţeaua Telegram, a lui Pavel Durov (reţinut în Franţa) legate de Şor, dar în Republica Moldova trăiesc câteva sute de mii de ruşi, ataşaţi organic Federaţiei ruse. Maia Sandu, preşedinta în exerciţiu, care doreşte un nou mandat, are un singur contracandidat mai serios, în persoana fostului procuror general Alexandru Stoianoglu, numit pe mandatul fostului preşedinte Igor Dodon, intrat în conflict cu actualul preşedinte, care a reuşit să-l demită. Stoianoglu ar fi câştigat un proces la CEDO, demiterea sa fiind considerată ilegală. În ceea ce priveşte ratingul este mult în urma lui Sandu, fiind susţinut în alegeri doar de partidul socialiştilor lui Igor Dodon. Dacă Maia Sandu nu câştigă din primul tur, Stoianoglu ar putea avea unele şanse, dar nu de luat în seamă, în contextul actual. Moldovenii au dorinţa de a intra în UE, dar nu o digeră pe… Maia Sandu, care a lucrat la Banca Mondială, şi nu a avut o preşedinţie cu împliniri notabile. Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE, în primăvara anului 2022 şi este o candidată oficială. Votul „da” ar însemnea înscrierea în Constituţie a obiectivului aderării, pentru a preîntâmplina ca viitoarele guverne să devieze din nou de la traiectoria pro-europeană. Maia Sandu (52 ani) a legat însă referendumul de realegerea ei. Dacă votul „da” nu va prevala va dispărea şi ea. Cu toate acestea, sondajele indică faptul că tabăra pro-UE ar fi creditată cu 60% din voturi. Moscova ar fi exercitat presiuni în cele două regiuni pro-ruse Transnitria (o regiune administrată de separatişii pro-ruşi unde staţionează 1.500 de militari ruşi) şi Găgăuzia. Potrivit poliţiei moldovene 15 milioane de dolari ar fi fost transferate din Rusia în conturi bancare legate de Ilan Şor doar în luna septembrie. Federaţia rusă depune eforturi pentru a menţine statul quo în Găgăuzia şi Transnistria, dar riscul unei invazii este extrem de scăzut.