Începând de joi, preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski se află într-un turneu-fulger, în mai multe capitale europene, în tentativa convingerii liderilor Regatului Unit, Franţei, Italiei şi Germaniei, şi alături de aceştia a noului secretar general NATO, de „planul său de victorie”, în condiţiile oferirii de ajutor militar suplimentar. Uraganele „Milton” şi „Helene” au împiedicat prezenţa, în Germania, a preşedintelui american Joe Biden, precum şi desfăşurarea summit-ului de la Ramstein al Grupului de contact pentru apărare al Ucrainei. Rezultatele întâlnirilor avute, în cursul zilei de joi, în contextul avansului trupelor ruse pe teatrele de operaţiuni, înaintea alegerilor prezidenţiale din SUA, care ar putea schimba relaţia Kievului cu aliatul-cheie, sunt destul de ambigue. Londra nu a ridicat restricţiile privind utilizarea rachetelor cu rază lungă de acţiune, în Ucraina, în discuţiile de joi, purtate de Volodimir Zelenski cu Keir Starmer, a comunicat Downing Street. Zelenski reiterase solicitarea de a lansa rachete Storm Shadow (cu o rază de 250 km) şi alte arme furnizate de aliaţi în adâncul teritoriului rus. SUA şi Marea Britanie păreau să cedeze solicitărilor accentuate ale Kievului, înaintea călătoriei lui Starmer la Washington DC, unde a purtat discuţii cu Joe Biden. Cu toate acestea nu a existat nici o schimbare de poziţie, după întâlnirea respectivă, iar Downing Street a comunicat decizia menţionată. Nu e mai puţin adevărat că între timp, Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, pe canalul 1 al televiziunii ruse, decretase: Moscova ar declanşa un plan de urgenţă, descris de preşedintele Vladimir Putin, în cazul în care Ucraina ar primi autorizarea de a folosi rachete cu rază lungă de acţiune, furnizate de Occident, pentru lovituri în adâncime, în teritoriul Rusiei. Putin anunţase că astfel de lovituri ar fi tratate de Moscova ca un atac direct asupra ţărilor care au furnizat armele. Liderul de la Kremlin a mai anunţat că orice atac cu rachete cu rază lungă de acţiune va fi văzut de Moscova ca o lovitură directă a NATO. Purtătorul de cuvânt al premierului britanic a declarat reporterilor că „nici un război nu a fost câştigat vreodată cu o singură armă şi nu există nici o schimbare în politica guvernului, privind utilizarea rachetelor cu rază lungă”. Se caută aşadar alte modalităţi de a sprijini Ucraina şi a intra în detalii, despre chestiunile operaţionale, ar fi un cadou pentru Putin. Alături de premierul britanic Keir Starmer, Zelenski l-a întâlnit şi pe noul secretar general NATO, Mark Rutte, care, la rândul său le-a spus reporterilor că depinde de fiecare guvern „să decidă cum pot fi folosite armele pe care le livrează Ucrainei”, reluând afirmaţia că „un singur sistem de arme nu produce vreo schimbare”. Marea Britanie oferă un ajutor de circa 3 miliarde lire sterline pe an Ucrainei şi este unul din principalii susţinători. Oficialii ucrainieni susţin de luni de zile că armele livrate sunt vitale pentru a slăbi capacitatea Rusiei de a ataca Ucraina şi de a o forţa să-şi strămute capacităţile de atac cât mai departe de graniţă. Dar membrii NATO, conduşi de SUA, sunt îngrijoraţi de perspectiva unei confruntări potenţiale cu Rusia. La întâlnirea de joi, Zelenski i-a prezentat lui Starmer „planul său de victorie”, pe care intenţiona să-l predea liderilor occidentali, în Germania, la Ramstein. Un plan care are ca scop crearea condiţiilor potrivite pentru un sfârşit just al războiului. Dacă summit-ul din Germania va fi reprogramat nu se ştie momentan: înainte sau după alegerile prezidenţiale din SUA. O victorie a lui Donald Trump, sceptic în privinţa ajutorului militar, ar putea duce la retragerea sprijinului pentru Kiev, de către guvernul american, deşi Mark Rutte nu s-a arătat impacientat de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Un apropiat summit pentru pace a fost anulat pentru că „nimeni nu a vrut să vină” şi războiul merge prost. Într-un asemenea context, Zelenski conştientizează că orice concesie pe care ar putea-o face Rusiei, în temeiul diferitelor formule de pace discutate, i-ar fi fatală. Îngheţarea conflictului, admiţând ca Rusia să ocupe părţi din Ucraina –deocamdată- şi aducerea Ucrainei în NATO şi dacă nu este posibil, garanţii de securitate pentru viitor, este doar o ipoteză de lucru. Fiindcă Ucraina insistă asupra formulei de pace a lui Zelenski, care prevede revenirea la graniţele din 1991 şi retragerea trupelor ruse din teritoriul ocupat. Numai că, după cum stau lucrurile, Ucraina ar putea părăsi regiunea Kursk fără să îşi asigure avantaje, în posibile negocieri cu Rusia, şi asta o menţionează Bloomberg. Operaţiunea din Kursk a slăbit frontul ucrainian deja epuizat. Kievul a dorit o ofensivă înaintea alegerilor din SUA, astfel încât la eventuale negocieri să aibă o prezenţă puternică. Cu toate acestea analiştii se îndoiesc că Moscova va negocia, până când nu va recăpăta controlul deplin asupra întregului teritoriu revendicat.
