În primele şapte luni ale anului în curs, la nivel național, polițiștii au identificat mai multe situații care au impus extragerea imediată a animalelor din starea de pericol în care se aflau, fiind necesară aplicarea ordinului de plasare în adăpost, acesta fiind un instrument administrativ conferit polițistului în vederea înlăturării unui pericol iminent îndreptat contra animalului, consecința fiind extragerea animalelor din starea de pericol în care se aflau, concomitent cu aplicarea măsurilor legale față de persoanele în cauză. Poliţia animalelor a înregistrat, în această perioadă, o creştere a contravenţiilor şi a faptelor penale din domeniu, comparativ cu 2023, după cum precizează Inspectoratul General al Poliţiei Române.
Astfel, au fost emise 366 de ordine de plasare în adăpost, cu 25% mai multe față de primele şapte luni ale anului 2023, fiind salvate și plasate în adăpost 905 animale aflate în pericol (cu 67% mai multe). Pentru prevenirea și combaterea încălcărilor legislației, pentru protecția animalelor, polițiștii au demarat 8.381 de acțiuni și controale, cu 71% mai multe astfel de activități, față de aceeași perioadă a anului trecut. Pentru neregulile de natură contravențională constatate, au fost aplicate 11.487 de sancțiuni contravenționale, cu 23% mai multe față de perioada similară a anului 2023, în valoare de 5.538.380 de lei. Au fost întocmite 1.270 de dosare penale și au fost soluționate 1.289 de dosare, cu 8% mai multe față de primele şapte luni ale anului 2023. În cadrul acestor dosare, polițiștii au efectuat 276 de percheziții, cu 311% mai multe față de perioada ianuarie-iulie 2023. Ca urmare a activităților desfășurate, au fost dispuse măsuri preventive față de 87 de persoane (reținere/arestare/control judiciar), cu 58% mai multe față de primele şapte luni ale anului 2023. În perioada de referință, s-au înregistrat creșteri și în ceea ce privește numărul petițiilor/sesizărilor înregistrate, acesta fiind de 7.568, cu 24% mai multe față de aceeași perioadă a anului 2023, dar și în ceea ce privește numărul sesizărilor primite prin Sistemul Național Unic de Urgență 112, respectiv 686 de sesizări, cu 66% mai multe. De asemenea, polițiștii au desfășurat activități pentru verificarea respectării prevederilor legale privind gestionarea câinilor fără stăpân. În cadrul acestor activități, au fost verificate 2.544 de unități administrativ teritoriale privind înființarea serviciilor specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân. Totodată, s-au verificat condițiile de deținere a exemplarelor canine cazate de la nivelul adăposturilor publice. În urma neregulile constatate, au fost aplicate 2.677 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 1.529.920 de lei, stabilindu-se termene pentru remedierea deficiențelor constatate. De asemenea, au fost întocmite 4 dosare penale.
Unul dintre cazuri celebre, în Dolj şi alte judeţe, cu ramificaţii în Republica Moldova
Astfel, la data de 20 ianuarie a.c., polițiști din cadrul Biroului de Protecție a Animalelor Gorj au pus în executare 23 de percheziții domiciliare, în județele Gorj, Dolj, Mehedinți, Hunedoara, Timiș și Argeș, în cadrul unui dosar penal, în care se efectuează cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunilor de schingiuirea animalelor și organizarea și participarea la lupte de câini. În urma perchezițiilor, au fost constatate 9 infracțiuni de intervenții chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codomia, cuparea urechilor, secționarea corzilor vocale, ablația ghearelor, coltilotul ciocului și dinților. De asemenea, au fost descoperite și ridicate pentru continuarea cercetărilor 82 de telefoane mobile, 22 de laptop-uri, şapte tablete, şapte carduri de memorie, 23 memory-stick, un HDD, o unitate PC și un DVD. Au mai fost descoperite o cameră de filmat, un disc de memorie, 46 de carnete de sănătate, 39 de carnete de performanță, 9 pașapoarte pentru animale de companie, 36 de microcipuri sigilate, 105 cartușe de vânătoare, produse farmaceutice destinate dopajului canin, precum și alte obiecte ce au legătură cu infracțiunile cercetate. În cadrul acestor activități, au fost emise ordine de plasare în adăpost pentru şapte exemplare canine aparținând rasei Ciobănesc de Asia Centrală, despre care s-a stabilit că au fost supuse luptelor ilegale. Concomitent, în baza acordului de echipă comună de anchetă, încheiat între România și Republica Moldova, a fost organizată, pe teritoriul Republicii Moldova, o acțiune de prindere în flagrant delict a mai multor persoane care participau la un campionat ilegal de lupte de câini. La acțiunea de prindere în flagrant delict, organizată pe teritoriul Republicii Moldova, au participat polițiști din structuri de combatere a criminalității organizate ale acestui stat, sub coordonarea procurorilor din cadrul Procuraturii din Republica Moldova, cu sprijinul polițiștilor din cadrul I.P.J. GORJ – B.P.A., în baza acordului mediat de Eurojust. În urma acțiunii desfășurate pe teritoriul Republicii Moldova, au fost identificate în flagrant delict 40 de persoane, care participau la un campionat de lupte ilegale între câini și au fost stabilite mai multe acte materiale ale infracțiunii de schingiuire a animalelor. În urma activităților specifice, față de opt persoane, bănuite de săvârșirea infracțiunii de schingiuire a animalelor a fost dispusă măsura reținerii și introducerea acestora în centrele de reținere și arestare preventive ale autorităților Republicii Moldova, precum și ridicarea, pentru cercetări, a cinci exemplare canine rănite, implicate în luptele de câini. Activitatea s-a realizat cu sprijinul Direcției Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române.
Ce spune legislaţia
Legislația specifică referitoare la protecția animalelor este Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi și Legea 205/2004 privind protecția animalelor. Principalele obligații ale deținătorilor de animale: Orice câine, indiferent de rasă sau sex, trebuie identificat prin microcipare sau prin alt mijloc de identificare stabilit de către A.N.S.V.S.A. până la vârsta de 90 de zile, dar și mai târziu, dacă până la acea vârstă nu s-a putut din diferite motive. Identificarea se realizează de către un medic veterinar la solicitarea deținătorului câinelui și poate fi realizată atât la un cabinet veterinar cât și la domiciliu. Microcipul nu este vizibil pe corpul câinelui, însă ne ajută să stabilim toate datele privind identitatea proprietarului, locul de cazare al animalului, statusul medical, trasabilitatea animalului în cazul în care a fost deținut de către altcineva în trecut, etc. Amenda pentru neidentificarea unui câine este de la 5.000 lei la 10.000 de lei; Dacă aveți un câine care nu este de rasă, acesta trebuie sterilizat, indiferent dacă este femelă sau mascul, pentru a evita înmulțirea necontrolată și ulterior abandonul. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 155/2001 prevede la art. 13^2 obligativitatea sterilizării câinilor cu sau fără stăpân, aparținând rasei comune și metișii acestora. Puteți opta pentru sterilizarea lor gratuită în cadrul campaniilor efectuate de către diferite asociații de protecția animalelor și a primăriilor sau efectuarea acestei manopere în cadrul unui cabinet medical veterinar. Această operație nu este dureroasă pentru câine, fiind efectuată sub anestezie, iar recuperarea este rapidă. La fel ca pentru nemicrocipare, amenda pentru nerespectarea acestei obligații este de la 5.000 de lei la 10.000 de lei. Pentru bunăstarea animalelor pe care le dețineți este necesar să le asigurați acestora, în funcţie de nevoile etologice, specie, rasă, sex, vârstă şi categorie de producţie, următoarele: un adăpost corespunzător (cușcă, țarc) pentru a-i putea feri de eventualele intemperii (frig, ploaie, căldură excesivă); hrană şi apă suficiente pentru a avea o creștere sănătoasă; posibilitatea de mişcare suficientă, dacă animalele sunt legate afară în lanț, acesta trebuie să aibă o lungime de minimum 2 m, iar țarcul trebuie să fie de cel puțin 4 ori mai mare decât lungimea câinelui, pentru a nu i se atrofia musculatura; îngrijire şi atenţie; asistenţă medicală, prin care se înțelege atât cea profilactică (deparazitare, vaccinare antirabică), cât și cea curativă (animalele pot avea unele boli, accidente care necesită consult medical de specialitate). Pentru nerespectarea acestor aspecte, amenda este între 3.000 de lei și 12.000 lei. Pentru nesupravegherea și neasigurarea animalelor, lăsându-le libere pe stradă sau în alte spații publice, ce pot prezenta un pericol pentru alte persoane sau bunuri, amenda contravențională este între 100 de lei și 500 de lei. Totodată, animalele pot fi ridicate de către polițiști prin ordin de plasare într-un adăpost autorizat sau câinii pot fi considerați „fără stăpân” și ridicați de către serviciul de ecarisaj cu care primăria are contract și la fel vor fi cazați într-un adăpost autorizat. În ambele cazuri, animalele pot fi revendicate sau adoptate din adăpost, însă cu anumite costuri (microcipare, cazare, sterilizare). Dacă doriți să adoptați un animal dintr-un adăpost trebuie să întocmiți o declarație-angajament, prin care trebuie să respectați îndatoririle menționate, inclusiv declararea înstrăinării câinelui sau schimbarea locației de cazare declarată inițial. Unele persoane iubesc mai mult câinii ce aparțin unor rase considerate periculoase, iar deținătorii acestora au mai multe obligații decât deținătorii de câini din alte rase. Ordonanța de Urgență nr. 55/2002 reglementează regimul de deținere al câinilor periculoși și agresivi. Astfel, legiuitorul a clasificat câinii pe două mari grupuri, câini periculoşi şi câini agresivi. Câinii periculoşi (art. 1 din O.U.G. 55/2002) se clasifică în două categorii – și anume categoria I, în care intră câinii de luptă şi de atac, asimilaţi prin caracterele morfologice cu câinii de tipul Pitbull, Boerbull, Bandog şi metişii lor și categoria II, în care intră câinii din rasele Staffordshire, Bull Terrier, American Staffordshire Terrier, Rottweiller, Tosa, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobănesc Caucazian, Cane Corso şi metişii lor. Câinii agresivi (art. 2 alin 1 din O.U.G. 55/2002) sunt reprezentați de orice câine care, fără să fie provocat, muşcă sau atacă persoane ori animale domestice în locuri publice sau private sau de orice câine care participă la lupte între câini sau care a fost antrenat în acest scop. Totodată, legislația stabilește câteva condiţii necesare deţinerii câinilor periculoși de către proprietari sau deţinători temporari, şi anume, să aibă vârsta minimă de 18 ani, să aibă capacitate deplină de exerciţiu și să nu fi fost condamnat, pentru săvârşirea unei infracţiuni contra unei persoane. Proprietarii sau deţinătorii temporari de câini periculoși și agresivi sunt obligați să își înregistreze câinii la sediul poliției în a cărei rază este deținut câinele și la Asociaţia Chinologică Română, afiliată la Federaţia Chinologică Internaţională. De asemenea, proprietarii de câini periculoși au obligaţia să depună la sediul poliţiei, unde este situat imobilul în care este deţinut câinele, o adeverinţă în fotocopie, eliberată de Asociaţia Chinologică Română, afiliată la Federaţia Chinologică Internaţională, din care să rezulte încadrarea câinelui în categoriile prevăzute la articolul 1, precum şi o declaraţie pe propria răspundere, care să cuprindă numărul de identificare al câinelui, aplicat prin tatuare sau microcip, efectuarea vaccinării antirabice şi a rapelurilor, efectuarea sterilizării câinilor periculoși, prevăzuți la categoria I și existenţa unei asigurări de răspundere civilă, pentru eventualele pagube produse de câinii periculoși din categoria I. De asemenea, aceștia au obligația să inscripţioneze în mod vizibil, la intrarea în imobil avertismentul „Câine periculos” sau, după caz, „Câine agresiv”, printr-o plăcuţă. Sancțiunea contravenţională aplicabilă, pentru nerespectarea acestor prevederi, este amenda de la 500 la 1.500 de lei. Constituie infracţiuni: neluarea de către proprietarul câinelui sau deţinătorul temporar al acestuia a măsurilor de prevenire a atacului canin asupra unei persoane, prevăzute la art. 6, dacă atacul a avut loc, introducerea în țară sau comercializarea câinilor din rasele prevăzute la categoria I de câini periculoși și fapta persoanei de a organiza lupte între câini, de a-i pregăti în acest scop, precum şi de a participa cu câini la astfel de lupte. Deţinătorilor de animale le este interzis să aplice rele tratamente şi cruzimi, acestea constituind infracțiuni care se pedepsesc cu închisoarea sau cu amendă penală și chiar cu confiscarea animalelor, astfel:
Cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă:
– Despărţirea puilor de mamă până la vârsta de minimum opt săptămâni de viaţă,exceptând îndepărtarea puilor de mamă înainte de perioada minimă specifică speciei pentru înţărcare;
– Folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea, dacă le creează suferinţă;
– Intervenţiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi: codotomia (tăiatul cozii), cuparea urechilor (tăiatul urechilor), secţionarea corzilor vocale, ablaţia ghearelor, coltilotul ciocului şi dinţilor.
Cu închisoare de la un an la cinci ani sau cu amendă:
– Folosirea animalelor sălbatice aparţinând subîncrengăturii vertebrate, indiferent de gradul de îmblânzire, născute în captivitate sau capturate din natură, în spectacole de circ, circuri ambulante, caravane şi trupe de artişti ambulanţi, precum şi în orice alte tipuri de spectacole similare;
– Folosirea armelor cu tranchilizant asupra animalelor în alte situaţii decât pentru imobilizarea acestora;
– Practicarea tirului pe animale domestice sau pe animale sălbatice captive;
– Rănirea cu intenţie a animalelor.
Cu închisoare de la doi la şapte ani:
– Uciderea animalelor, cu intenţie, fără drept;
– Schingiuirea animalelor;
– Organizarea de lupte între animale sau cu animale;
– Zoofilia.
Referitor la animalele sălbatice, acestea pot fi deținute doar de către persoane autorizate de Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.
Condițiile privind deținerea animalelor sălbatice se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, la propunerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.
Deținătorii de animale pot deține animale sălbatice pe o perioadă determinată de timp, în vederea îngrijirii și recuperării fizice, pentru animalele aflate în impas de supraviețuire, cu acordul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.
În cazul în care observați un animal care se află într-o situație de pericol, sesizați Poliția sunând la numărul de urgență 112 atunci când situația este urgentă, impunând intervenția imediată a Poliției.
Totodată, dacă aveți cunoștință despre încălcări ale legislației privind protecția animalelor, care nu necesită intervenția imediată a Poliției, aveți posibilitatea de a informa Direcția pentru Protecția Animalelor prin trimiterea unei petiții prin e-mail accesând site-ul Poliției Române www.politiaromana.ro, secțiunea Petiții online sau ale inspectoratelor județene în competența cărora se află accesând același site www.politiaromana.ro, secțiunile Unități teritoriale – Petiții online.
Ultimul caz
La data de 21 august 2024, polițiștii din cadrul structurilor de poliție pentru protecția animalelor din județele Prahova, Hunedoara, Mureș, Cluj și Covasna, alături de comisari din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, au desfășurat activități privind prevenirea și combaterea deținerii/comerțului ilegal cu specii de faună protejate.
Astfel, au fost efectuate percheziții la cinci locații din localitățile Bănița, Băicoi, Vâlcele, Sighișoara și Turda, pentru verificarea legalității deținerii unor exemplare din specia veveriță europeană (sciurus vulgaris).
Echipele mixte au desfășurat simultan activități de inspecție și control la domiciliile unor persoane fizice bănuite că ar deține exemplare de veverițe aflate în stadii biologice de dezvoltare diferite, care au fost cel mai probabil preluate din natură, acestea aparținând unei specii protejate.
Menținerea în captivitate a speciilor de animale native protejate este interzisă prin lege.
Comercializarea și înmulțirea lor sunt ilegale.
Polițiștii au verificat și condițiile de deținere și bunăstare ale altor specii de animale identificate în locațiile vizate (exemplare canine și păsări).
În urma activităților desfășurate, au fost descoperite 98 de exemplare de veveriță, şase exemplare canine și 13 exemplare paseriforme (păuni și turturele).
Pentru neregulile constatate, au fost aplicate 9 sancțiuni contravenționale, conform prevederilor legale în vigoare, respectiv opt amenzi pentru protecția animalelor, în valoare de 2.400 de lei și o amendă aplicată de către reprezentanții D.S.V.S.A. Mureș, în valoare de 3.000 de lei.
Verificările vor continua, în vederea stabilirii cu exactitate a speciilor de veveriță identificate la persoanele în cauză, precum și a modului în care acestea au intrat în posesia deținătorilor.
