O caniculă cu accente devastatoare pare instalată de aproape o lună de zile pe toată întinderea Doljului, pe alocuri calcinată. Tot ce a fost verde, tot ce a fost galben, tot ce a fost ruginiu s-a înegrit de la o zare la alta. Într-o generală dezolare. Ceea ce vezi cu ochii pare ireal. Avertizările meteo, aproape stereotipe, nu ne înştiinţează decât de „valuri de căldură, caniculă, disconfort termic accentuat”. Vineri, atenţionarea meteo de cod galben insera şi averse torenţiale (15-25 l/mp) în intervalul 17.30-18.30. A plouat doar… la Drăgoaia (0,2 l/mp) şi la Afumaţi (5,7 l/mp) potrivit datelor înregistrate la staţiile hidrometrice. Ieri Centrul regional de prognoză a vremii Craiova anunţa averse torenţiale, care urmau să acumuleze 15-25 l/mp, descărcări electrice, grindină, pe aproape toată întinderea Doljului, dar staţiile hidrometrice au înregistrat doar la Călugărei (16 l/mp), Scaieşti (7 l/mp), Răcari (4,8 l/mp), precipitaţii mai consistente. Şi atât. Printr-o adresă trimisă ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Prefectura Olt a cerut Parlamentului –comisiilor pentru Agricultură de la Camera Deputaţilor şi Senat- declararea judeţului Olt ca zonă calamitată. De asemenea, se solicită şi o întâlnire a fermierilor cu ministrul de resort Florin Ionuţ Barbu, care de fapt e chiar din judeţul Olt. Situaţia este deprimantă şi în Dolj, unde potrivit comunicărilor primite la direcţia pentru Agricultură, circa 78.000 de hectare de porumb şi 128.000 de hectare de floarea-soarelui sunt calamitate. Investiţii mari, făcute cu înfiinţarea şi întreţinerea culturilor respective, nu vor mai putea fi recuperate de fermieri. Deficitul de apă din sol, ca niciodată de mare, şi seceta pedologică sunt instalate la cote înspăimântătoare. Anemicele reţele de irigaţie şi-au arătat limitele chiar şi acolo unde se mai putea conta pe ele. Încălzirea globală este o realitate, dar problema în discuţie este dacă nu cumva chiar lupta împotriva ei, adică se află la originea a ceea ce trăim. Astfel, valurile de căldură din Franţa s-ar datora răcirii accentuate din… California. Geoingineria solară, o metodă de reducere a temperaturilor prin modificarea radiaţiilor solare a atras atenţia cercetătorilor. Un studiu publicat în Nature Climate Change evidenţiază consecinţele potenţial negative ale acestei abordări care constă în difuzarea apei sărate în atmosferă, în vederea scăderii locale a temperaturii. Deşi la prima vedere efectele par benefice, pe termen lung ele pot fi mai complexe şi imprevizibie. Cercetătorii de la Universitatea din California –San Diego- şi Centrul naţional de cercetarea atmosferică din Boulder au folosit modele climatice pentru a simula impactul a două operaţiuni de iluminare a norilor. Rezultatele arată efecte adverse –semnificative- pentru Europa. De exemplu, o operaţiune desfăşurată în apropierea Californiei ar putea intensifica, în mod paradoxal, valurile de căldură în Europa, în special din cauza încălzirii globale şi a încetinirii circulaţiei în Atlanticul meridional. Teste similare au fost efectuate în Australia pentru a răci anumite zone, precum Marea barieră de corali. Coordonarea şi transparenţa sunt cruciale pentru succesul geoingineriei. Să revenim: toamna care e pe aproape, socotită o culme a frumuseţii, arată neliniştitor. Ca niciodată, parcă, în anii din urmă.
