Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, s-a aşteptat ca imediat, după întâlnirea de la Moscova, dintre Vladimir Putin şi omologul său chinez Xi Jinping, să fie informat cu ceea ce s-a discutat, pe seama recomandării unor negocieri, cât mai grabnice privind încheierea războiului din Ucraina. Beijingul, arătându-se pregătit să continue să joace un rol constructiv în promovarea soluţionării politice a crizei, deschiderea dialogului, în pofida declaraţiilor venite de la Washington şi din partea Occidentului, care au criticat disponibilitatea de mediere anunţată de partea chineză. Secretarul de stat Antony Blinken a şi declarat că lumea nu ar trebui să fie păcălită de un potenţial plan de pace chinezo-rus pentru Ucraina, plan care ar îngheţa teritoriul confiscat de forţele ruse. Antony Blinken evaluează corect lucrurile, realizând că ruşii nu vor renunţa, uşor, la teritoriile ocupate momentan, cu atâtea pierderi de vieţi umane. La Moscova preşedintele chinez Xi Jinping a afirmat doar că Beijingul a urmărit o poziţie obiectivă şi împăciuitoare, încurajând negocierile de pace, poziţia adoptată fiind bazată pe realitatea situaţiei, rămânând adept ferm pentru pace şi dialog, de partea dreaptă a istoriei. Beijingul n-a condamnat, cum se ştie, în niciun moment agresiunea Ucrainei, cerând o încetare a focului. A exprimat „prietenia fără limite” între cele două ţări. Că nerăbdarea preşedintelui Volodimir Zelenski de a sta de vorbă cu preşedintele chinez Xi Jinping este firească, modul în care o face este mai degrabă contraproductiv. Fiindcă este absurd să crezi că poţi discuta cu Beijingul pe un ton didactic, avansând revendicări maximaliste, apriori enunţate. Mykhaylo Podoliak, consilier al preşedintelui ucrainian a declarat că o întrevedere între cei doi şefi de stat este prevăzută dar organizarea acesteia se arată dificilă din cauza poziţiei Chinei. La rândul său într-un interviu pentru Associated Press, Volodimir Zelenski a spus: “Noi suntem pregătiţi să îl vedem aici”, aluzie, evident la Xi Jinping. Discuţiile între Beijing şi Kiev rămân posibile, dar mai degrabă de la distanţă, decât direct. Cum anunţată este şi vizita preşedintelui francez Emmanuel Macron şi a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (5-8 aprilie a.c.), pentru a conlucra cu Xi Jinping „în sensul întoarcerii la pace” în Ucraina, Beijingul va dori –probabil- să-i asculte pe toţi, care i se adresează, cu îngăduinţă, după care să tragă propriile concluzii. Şi să discute abia atunci cu Kievul. După ce a aranjat, cu mult tact restabilirea relaţiilor diplomatice, între Arabia Saudită şi Iran, ca urmare a medierii sale inspirate, Beijingul pregăteşte cu răbdare şi dosarul ruso-ucrainian, o ajustare mult mai dificilă prin complicaţiile ei. Spre deosebire de alte naţiuni, care îşi trasează dezvoltarea de-a lungul unui drum al creşterii şi descreşterii, China se vede ca ceva fix în univers, convinsă că a fost din totdeauna şi va fi întotdeauna. Datorită simţului dezvoltat al timpului, Beijingul are mare grijă să distingă între acut şi cronic, între urgent şi important. În documentul publicat recent, China denunţa „metodele războiului rece” ale SUA, sancţiunile şi livrările de arme americane, pretinsele programe de arme biologice din Ucraina. Probând astfel că nu este neutră şi nici totalmente echidistantă. Ea combină o susţinere implicită, fie ea doar de ordin moral, cu o critică explicită a SUA. Prin tergiversarea unui dialog cu liderul de la Kiev, care contrastează într-un fel cu multiplele apeluri şi întâlniri cu omologul rus, Beijingul face proba pragmatismului şi oportunismului. Beijingul este mai degrabă atent la sfera indo-pacifică (SUA, Canada, Australia şi Noua Zeelandă), devenită strategică pentru preşedintele Joe Biden, pentru îndiguirea intereselor economice chineze. Ieri, Beijingul a promis că va riposta dacă preşedinta Taiwanului, Tsai Ing-wen, îl întâlneşte pe preşedintele Camerei Reprezentanţilo, Kevin McCarty, în cursul deplasării în SUA şi America Centrală pentru ranforsarea relaţiilor diplomatice. Până la momentul dialogului pomenit, Kievul pregăteşte o contraofensivă, care să-i permită recuperarea regiunilor ocupate de ruşi păstrând secretul datei şi ţintelor. Moscova se pregăteşte şi ea de ofensiva ucrainiană. Semnale certe ale unei escaladări a războiului.