„Nu există prescripţie pentru crimele de război”, a explicat, ieri, pentru BBC Radio, procurorul-general al Curţii Penale Internaţionale (CPI), englezul Karim Khan. Mandatul de arest emis de Curtea Penală Internaţională de la Haga, împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin, va rămâne valabil chiar dacă războiul Rusiei contra Ucrainei va lua sfârşit. Emis pe baza supoziţiilor responsabilităţilor lui Vladimir Putin, în crimele de război perpetuate în Ucraina, după invazia acestei ţări (sub incidenţa unui mandat se află şi comisarul pentru drepturile copilului Maria Lvova Belova) mandatul de arest are esenţialemente o putere simbolică, fiindcă un proces –se apreciază- este exclus, cel puţin în perioada imediată. Oficial, Vladimir Putin a devenit… nefrecventabil. Avocatul britanic şi procurorul-general în procesul fostului lider sârb, Slobodan Miloşevic, a declarat jurnaliştilor de la Sky News că din cauza mandatului de arest, la adresa sa, Vladimir Putin a devenit un criminal căutat şi această etichetă va rămâne pentru tot restul vieţii, fiindcă CPI nu-şi va retrage mandatul de arest. În presa occidentală este comentat pe larg acest fapt insolit. Rusia nu recunoaşte legitimitatea CPI (reuneşte 123 de ţări) creat în 2002, pentru judecarea persoanelor învinuite de crime de război, crime contra umanităţii, acte de genocid (şi după 2007 pentru forme de agresiune) ratificat prin Statutul de la Roma, tratatul fondator. Nici SUA, Israel, China, India, Arabia Saudită, Turcia, Birmania nu fac parte. CPI, potrivit unor avocaţi în dreptul internaţional, are o putere limitată, fiind o jurisdicţie care n-are forţa executării propriilor mandate de arest. Au în schimb această forţă statele membre cărora le revine obligaţia executării, când persoanele căutate se află pe teritoriul lor. Acuzaţiile Camerei preliminare, pe care se bazează mandatul de arest, privind deportările ilegale de populaţie (copii) şi transferul din zonele ocupate din Ucraina se bazează pe interpretările date de guvernul de la Kiev. În faţa presei, la 17 martie a.c. preşedintele american Joe Biden a considerat ca justificat mandatul de arest emis de CPI, contra omologului rus Vladimir Putin. Numai că în 2020 SUA calificase CPI ca o instituţie complet slabă şi coruptă, adoptând pe mandatul lui Donald Trump sancţiuni contra unor membri ai Curţii Penale Internaţionale pentru interesul acestora, manifestat faţă de militari din armata americană, în timp ce aceştia se aflau în Afghanistan, Irak, Siria, ca de pildă procurorul Fatou Bensouala şi înaltul funcţionar al biroului Phakiso Mochochoko, regăsiţi pe lista neagră a Departamentului de stat şi Trezoreriei SUA. Ca toţi şefii de stat în exerciţiu liderul de la Kremlin beneficiază de imunitate. Analişti de prestigiu, din presa occidentală, consideră că emiterea mandatului de arest a fost programată pentru a deturna atenţia de la vizita preşedintelui chinez Xi Jinping, la Moscova, eveniment ce marchează intensificarea parteneriatului „fără limite” între cele două ţări şi disponibilitatea anunţată a Beijingului pentru o mediere, după recentul succes diplomatic cu Iranul şi Arabia Saudită. Partea rusă s-a baricadat în nervozitate maximă şi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peşkov, a calificat mandatul ca „scandalos şi inacceptabil”. Nu are sens să mai amintim şi alte declaraţii la fel de belicoase. Fiindcă Dmitri Medvedev, numărul doi în Consiliul de securitate, i-a avertizat (pe contul Telegram) pe judecătorii CPI să privească atent cerul înainte de a fi loviţi de o aplicaţie precisă de armă hypersonică Onyx, din Marea Nordului, plecată de pe o navă rusă. Animozităţile se potenţează reciproc. Rusia a răspuns cu aceeaşi monedă, întrucât Comisia de investigaţii, cea mai importantă instituţie de anchetă a ţării, a deschis un dosar penal împotriva procurorului şi judecătorilor CPI, după cum anunţă ziarul rusesc independent Meduza. Procurorii ruşi îi ancheteză pe britanicul Karim Khan, şi pe judecătorii Tomoko Akava (Japonia), Rosario Salvatore Aitala (Italia), Sergio Geraldo Ugalde Godinez (Costa Rica). Departamentul rus îl suspectează pe Karim Khan de încălcarea articolelor privind aducerea la răspundere penală a unei persoane, cunoscând cu bună ştiinţă că aceasta este nevinovată. CPI a obţinut luni suplimentarea mijloacelor financiare şi tehnice din partea a 40 de ţări reunite la Londra pentru continuarea investigaţiilor în Ucraina. La 30 noiembrie 2022 Comisia Europeană propunea crearea unui Tribunal special susţinut de ONU în vederea judecări Rusiei pentru „atrocităţile şi crimele comise în timpul războiului”. La 9 decembrie 2022 Consiliul European a adoptat aceste propuneri şi a invitat statele membre să permită crearea unui Tribunal cu competenţe universale, pentru a garanta succesul anchetării celor urmăriţi de crime de război comise de Rusia în Ucraina. Cu un veto al Rusiei în Consiliul de securitate, pentru crearea Tribunalului internaţional contra ei, soluţia putea fi o rezoluţie prin Adunarea Generală a ONU. La care nu s-a ajuns deocamdată. Cert este că, pe acest fundal de tensiuni exacerbate, războiul continuă, cu toate consecinţele lui nefaste, pentru întreaga Europă. Semnele escaladării sunt mult mai proeminente decât cele ale unei posibile intenţii de aşezare la masa tratativelor. Chiar dacă „războiul din Ucraina” a figurat ieri în meniul discuţiilor dintre Vladimir Putin şi Xi Jinping.
