O banală monedă de aur, descoperită în Transilvania, clarifică un mister al istoriei antice care a dat mult de furcă cercetătorilor. Ultimele descoperiri legate de această monedă demonstrează existenţa unui împărat roman despre care s-a crezut, până acum, că ar fi fost doar un personaj fictiv. O astfel de monedă, datând de 2000 de ani, este expusă şi la Muzeul Brukenthal din Sibiu.
Până la analiza monedei descoperite în Transilvania se credea că împăratul antic Sposian, care ar fi domnit în secolul al III-lea, este doar un personaj fictiv. Din acest motiv, istoricii serioşi l-au şi eliminat din lucrările despre evoluţia Imperiului Roman. Profesorul Paul Pearson de la University College din Londra, care a condus cercetarea, a declarat că a fost uimit de această descoperire.
Moneda care poartă numele lui Sponsian şi are gravat portretul său a fost găsită în urmă cu 300 de ani în Transilvania. Nimeni nu i-a dat atenţie, considerând că este vorba despre un fals. A fost ţinută într-un fişet de muzeu până de curând când oamenii de ştiinţă au făcut o serie de analize. Aceştia au descoperit urmele unor zgârieturi care indică faptul că a fost folosită la tranzacţii, în urmă cu 2.000 de ani.
Moneda făcea parte dintr-un mic tezaur descoperit în 1713. Iniţial s-a crezut că este autentică, însă la jumătatea secolului XIX, istoricii au decis că este un fals. Ei au avut în vedere designul designul rudimentar, care o plasa mult sub monedele romane cunoscute. În 1863, Henry Cohen, cel mai mare expert în monede al vremii, de la Bibliothèque Nationale de France, a stabilit că este un fals şi a înscris acest lucru în catalogul monedelor romane. Mai mult, el a afirmat că monedele erau nu doar falsuri, ci şi prost fabricate şi „concepute în mod ridicol”.
Profesorul Paul Pearson a bănuit că lucrurile s-ar putea să nu stea chiar aşa după ce a văzut o fotografie, în timpul documentării pentru o carte despre istoria din Imperiul Roman. În urma analizelor pe care le-a făcut, a putut distinge zgârieturi pe suprafaţa acesteia şi s-a gândit că puteau proveni de la punerea în circulaţie.
El a examinat moneda la un microscop puternic şi a confirmat că, după forma zgârieturilor, moneda a fost ţinută, alături de altele, în „punguţele” pentru bani purtate în acele vremuri. În plus, o analiză chimică a indicat că monedele au fost îngropate în pământ timp de sute de ani, potrivit lui Jesper Ericsson, curator la Muzeul Hunterian, care a lucrat cu profesorul Pearson la acest proiect.
Rezultatele cercetării au fost publicate în jurnalul de specialitate „PLOS 1”.
După stabilirea adevărului în ce priveşte moneda descoperită în Transilvania, cercetătorii trebuie să clarifice şi situaţia împăratului Sponsian. Ei cred că acesta a fost un comandant militar al provinciei Dacia. Înconjurat de duşmani şi izolat de Roma, în plin război civil, Sponsian şi-a asumat conducerea imperiului într-o perioadă de haos şi război civil şi s-a aflat în Dacia până la evacuarea provinciei, între 271 şi 275 d.Hr., potrivit lui Jesper Ericsson.
„Interpretarea noastră este că el a fost însărcinat cu menţinerea controlului asupra armatei şi populaţiei civile, care erau înconjurate şi complet izolate. Pentru a crea o economie funcţională în provincie, au decis să-şi bată propriile monede”, crede cercetătorul.
Această teorie ar explica de ce monedele sunt diferite de cele de la Roma. Fiind bătute în Dacia, departe de monetăriile oficiale, acestea erau mai rudimentare.
Muzeul Brukenthal din Sibiu deţine, de asemenea, o monedă sponsiană care făcea parte din moştenirea baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul habsburgic al Transilvaniei. Baronul studia moneda în momentul morţii sale, iar legenda spune că ultimul lucru pe care l-ar fi făcut a fost să lase un bilet pe care scria „autentică”.
