Un prieten bun, dacă nu de excepţie, jurnalist din Capitală, de Cornel Nistorescu, de la „Cotidianul”, e vorba, prezent sâmbătă la Craiova, m-a provocat la orele serii, la o plimbare, de la Hotelul Ramada, unde era cazat, spre centrul urbei. Am zăbovit o vreme în dreptul Muzeului de Artă, unde am comentat evenimentul cultural de excepţie, de peste câteva zile, concretizat în inaugurarea de către Consiliul Judeţean Dolj a Centrului „Constantin Brâncuşi”, instituţie fondată „pentru a proiecta în posteritate figura emblematică a Părintelui sculpturii moderne”, şi la un moment dat ne-am trezit discutând despre curăţenia oraşului, care îi atrăsese atenţia. Prin „casa lui Brâncuşi”, Craiova, poate pentru unii încă provincială, vetustă, respiră firesc şi calm în plan cultural. Cornel Nistorescu nu e un jurnalist care să se lase înşelat de aparenţe sau jumătăţi de măsură, e chiar o fire din cale afară de exigentă, uneori tranşantă, greu de înduplecat în absenţa argumentelor adecvate. Nu se afla pentru prima oară la Craiova şi tocmai de aceea se arăta surprins într-un fel, de cât de îngrijit arată centrul urbei, raportându-la la un alt mare municiupiu al ţării de care rămâne legat afectiv, Cluj-Napoca. Acum, sigur pentru noi craiovenii care putem bombăni în sinea noastră orice, curăţenia urbei, cu spaţiile ei verzi, numeroase, bine întreţinute, este ceva la care ne raportăm în subsidiar, precumpănitor prin spirit critic sau deloc. Deşi într-un fel participăm efectiv la imaginea actuală a urbei. Ne-am schimbat noi înşine comportamentul, în bună măsură. Fără mare tapaj, sfidând o ambianţă uneori frustă, primarul urbei, Lia Olguţa Vasilescu, a dus gospodărirea Craiovei la nişte cote indiscutabil competitive. Poate au încercat şi predecesorii ei, destule demersuri, şi chiar au lăsat unele însemne durabile, ca de pildă oaza verde din vecinătate „Pieţei Prefecturii”, înlăturarea zidului obosit ce flanca Biserica „Sfânta Treime”, din faţa Colegiului Naţional „Carol I”, mai bine pusă în valoare, acum, importanţa ei istorică şi arhitecturală. N-aş vrea să omagiez împlinirile primăriţei Craiovei printr-un exces de solemnitate. Prefer să mă refugiez în anecdotic. Rareori o femeie, de altfel a fost în premieră aleasă primar al Craiovei, a reuşit să fie atât de convingătoare prin faptele sale, însemnele durabile, care vor dăinui. Nu le enumăr, fiindcă nu de contabilizarea lor e vorba. Dar nu pot să trec cu vederea faptul că aproape zilnic pe pagina domniei sale de Facebook luăm cunoştinţă de ultimile… realizări. Astfel aflăm că se circulă în condiţii optime, pe strada „Sovata”, după ce s-au reabilitat trotuarele şi carosabilul. De câteva zile, pietonii au la dispoziţie trotuare generoase, iar şoferii se pot deplasa în mod civilizat după ce asfaltarea străzii a fost finalizată. Continuă, de asemenea, acţiunile prin care se curăţă terenurile virane aparţinând domeniului public, din cartierele de periferie ale Craiovei. Într-un alt plan, a avut loc o acţiune de eliberare a spaţiilor publice, din zona străzii „Eliza Opran”, de gunoaie şi deşeuri abandonate, dar şi gunoi menajer. În doar câteva zeci de minute, au fost ridicate peste 40 de tone de deşeuri abandonate şi eliberate terenurile. Sunt acţiuni comune, desfăşurate în mod frecvent de echipele Salubrităţii Craiova împreună cu echipajele societăţii IRIDEX. S-au încheiat lucrările de reparaţii şi asfaltare efectuate pe strada „Râureni”, din cartierul „Brestei”. Această arteră se adaugă altor două străzi reabilitate de curând în zonă, în ceea ce priveşte calea de rulare a autoturismelor şi a trotuarelor, iar lucrările vor continua şi pe alte străzi din „Brestei” şi alte cartiere, în ritmul alert în care ne-am obişnuit. E o ieşire la raport, în faţa cetăţenilor Craiovei. E o spectaculoasă reuşită a faptului de a fi prezent, cu o autoritate care derivă din competenţă, ce nu se lasă fărâmiţată prea uşor în cuvinte. Indiferent de adeziunea politică şi de felurite umori conjuncturale, putem admira o tenacitate imperturbabilă, imună la vitregia contextului, reculeasă mereu în hotarele mesajului propriu. Îndărătul faptelor stau oboseala, melancolia sau disperarea. Într-o zi va scrie o carte despre cum poate supravieţui un intelectual, fiindcă primăriţa Craiovei chiar este un intelectual, după ce i s-au împlinit profeţiile politice.
