Se află în plină desfăşurare Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, care se va încheia pe 15 iulie a.c. urmând ca rezultatele să fie cunoscute la sfârşitul anului. Aşadar, etapa mersului pe jos, din uşă în uşă sau din poartă în poartă, pentru cei 772 de recenzori (în prima etapă am avut 270), la nivelul Doljului, este în toi, toţi se află pe teren, pentru a colecta datele cetăţenilor români care nu au trimis chestionare online sau le-au completat greşit. Într-un clasament la nivel naţional, Doljul (64%) se poziţionează sub media pe ţară, deşi procesul e greoi în toată ţara. Printr-o hotărâre a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor acolo unde ritmul recenzării este scăzut vor fi instalate puncte fixe fără deplasarea recenzorilor la domiciliul persoanelor. Mai clar, se vor face puncte fixe în primării. Amenda pentru persoanele care aleg să nu răspundă la întrebările puse sunt usturătoare (între 1.000 şi 3.000 de lei), iar pentru persoanele care împiedică accesul în ansambluri rezidenţiale, între 1.500 şi 5.000 de lei. Recensământul este o cercetare statistică de anvergură, care are ca obiectiv aflarea numărului şi distrubuţiei teritoriale a populaţiei rezidente, structura demografică şi socio-economică a acesteia, date referitoare la gospodăriile populaţiei, precum şi la fondul locativ, condiţiile de locuit, etc.. Subprefectul de Dolj, Venera Popescu –reţineţi acest nume, fiindcă este o competenţă administrativă- fost parlamentar de Dolj, din partea minorităţii macedonene, stăpâneşte situaţia de fapt şi cu amărăciunea de rigoare mărturiseşte că „nu stăm bine”, ceea ce ne plasează, cum spuneam, dezavantajos într-un clasament naţional. În opinia subprefectului Venera Popescu lucrurile se prezintă diferit, de la o localitate la alta, însă ca observaţii generale mulţi cetăţeni sunt plecaţi din localitatea de domiciliu, alţii nu sunt găsiţi acasă, iar o a treia categorie locuieşte temporar în altă parte, la un domiciliu nedeclarat. Se semnalează şi mulţi copii nedeclaraţi. Dezideratul unui recensământ riguros pare aşadar nu uşor de atins. Ce ne spune Venera Popescu? „Un recensământ corect are influenţă nemijlocită asupra distrubuirii optime şi eficiente a fondurilor bugetare, eleborarea unor proiecte relevante prin asigurarea reprezentativităţii comunităţilor şi prin implementarea de politici publice utile. Dacă recensământul nu ar avea loc, decidenţii naţionali şi locali şi-ar baza politicile publice pe date neactualizate. Şi repet: fondurile bugetare n-ar fi direcţionate acolo unde este nevoie mai mare de ele. În plus n-ar exista o imagine clară asupra accesului populaţiei la servicii publice, precum sănătatea, educaţia, protecţia socială şi altele. De asemenea, nu ar putea fi evaluată corect o situaţie de ansamblu asupra condiţiilor de locuit, nici asupra mărimii şi caracteristicilor fondului locativ, aflat în continuă schimbare”. Esenţialmente, participarea la recensământ este o datorie cetăţenească. Dacă nimeni nu salută regimul de sancţiuni, la care se expun cei care se sustrag premeditat sau comunică date eronate, obligativitatea participării civice la procesul de recensământ al populaţiei şi locuinţelor este stipulata de prevederile exprese ale Ordonanţei de Urgenţă (nr. 19/2020) privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România. Câtă teorie, atâta… plictiseală, nu-i aşa? Perioada de autorecenzare (15 martie – 15 mai) s-a prelungit până la 27 mai, iar a doua etapă se încheie, cum spuneam, pe 15 iulie. Venera Popescu ne mai atrage atenţia asupra două aspecte esenţiale: ce este „reşedinţa obişnuită” şi ce înseamnă „nucleu familial”. Reşedinţa obişnuită înseamnă locul în care o persoană îşi petrece în mod normal perioada de odihnă zilnică, locuieşte neîntrerupt cu cel puţin 12 luni înainte de data de referinţă (1 decembrie 2021 în cazul de faţă) sau cel la care îşi manifestă intenţia de a rămâne cel puţin 12 luni. Nucleul familial înseamnă unitatea constituită din soţ sau partener şi soţie sau parteneră fără copii, soţ sau partener şi soţie sau parteneră cu copii, necăsătoriţi sau unul dintre părinţi cu copii. Destul de alambicată formularea. Recensământul Populaţiei şi Locuinţei (RPL 2021) este primul de acest fel organizat în format digital. Nefinalizarea lui ne expune riscului demarării de către Comisia Europeană a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor (infringement). Întregul proces al colectării datelor se desfăşoară cu asigurarea confidenţialităţii şi protecţiei deplină a informaţiei. Este cel de al 4-lea din decembrie ’89 şi al 13-lea din istorie. Fără vorbe de prisos ar trebui să ţinem cont de participarea la recensământ, ca o exigenţă morală, de reală importanţă statistică, administrativă, economică şi nu numai.
