KYC reprezintă o procedură de securitate care constă în furnizarea de către utilizatori a datelor cu caracter personal. Aceste date sunt stocate și protejate de către operatorul de date, iar ulterior, sunt utilizate în procesul de verificare cu scopul de a verifica dacă contul este accesat anume de către proprietarul acestuia.
AML reprezintă, la fel, o procedură de securitate aplicată în multe state din întreaga lume. Scopul principal al acestei proceduri este de a reduce fenomenul de spălare de bani prin intermediul tranzacțiilor criptografice. AML are multe aspecte în comun cu KYC, dar un aspecte distinct al acestei proceduri constă în faptul că aceasta își propune să urmărească originea fondurilor și să verifice dacă există infracțiuni financiare.În acest articol descriem în detaliu aceste două proceduri de securitate, proceduri cu care, în calitate de utilizator al criptomonedelor și platformelor de tranzacționare, cel mai curând, te-ai întâlnit și nu doar o dată.
Cu ce scop au fost introduse KYC și AML?
Este necesar de menționat că, în fazele inițiale de implementare a acestei proceduri, KYC era utilizat în cadrul tranzacțiilor cu fondurile fiat. Astfel, o bună parte din state din întreaga lumea au făcut implementarea KYC și AML drept acțiune obligatorie pentru orice companie financiară. Odată cu dezvoltarea pieței crypto, însă, a apărut o necesitate evidentă de a regla cumva și tranzacțiile de pe această piață. Revenind a faptul că piața crypto nu poate fi reglată, nu se urmărea un scop de reglare și control absolut, ci doar de excludere a acțiunilor ilicite și a conturilor fake.
Recomandarea noastră este să tranzacționezi doar pe platforme de încredere. Un exemplu relevant de platformă de acest tip este Yuan Pay Group platform – patormă cu un background bogat și cu sute de clienți mulțumiți. Poți tranzacționa aici chiar acum!
Folosind aceste standarde, platformele de tranzacționare crypto pot obține informații despre client și sursa venitului acestuia, pot preveni frauda și utilizarea banilor în scopuri ilegale. Pentru utilizatori, acest lucru deschide accesul la serviciile companiei și garantează protecția drepturilor lor. Totodată, nu totu este atât de simplu.
În prezent, un număr destul de mic de platforme de tranzacționare de fonduri criptografice au implementat tehnologiile de securitate KYC și AML. Care este motivu acestui fenomen? Ei bine, este necesar de remarcat că, pentru comunitatea criptografică, aceste proceduri de securitate reprezintă o zonă gri. Dintr-o parte, este evident scopul acestor proceduri. Pe de altă parte, procedurile respective reduc esențial din anonimatul pe care doresc să- păstreze cu orice preț cei care tranzacționează crypto. Până la urmă, acesta este unul dintre motivele cheie care i-a dus pe această piață.
În același timp, verificarea identității și a sursei de venit permite platformei să fie considerată o platformă de încredere prin care nimeni nu spală bani. Reieșind din faptu că lumea tranzacțiilor criptpografice este una periculoasă, una în care nu poți urmări și anula tranzacții, protejarea drepturilor ar trebui să devină un avantaj considerabil.
Ce date sunt furnizate în cazu acestor proceduri de verificare
Procedurile de verificare de acest tip solicita date cu caracter personal destul de sensibile, ceea ce și crează nemulțumiri pentru unii utilizatori de fonduri criptografice. Iată care sunt principalele tipuri de date solicitate în cadrul acestor proceduri:
● Numele complet și corect;
● Data de naștere;
● Cetățenie;
● Adresa de reședință;
● O copie a actului său de identitate;
● O copie a numărului de identificare al contribuabilului;
● Extrase bancare pentru verificarea adresei rezidențiale.
Acestea sunt datele care sunt solicitate de obicei. Evident, lista de date furnizate poate varia în funcție de platforma și politică aplicată de către aceasta. De obicei, aceste date sunt furnizate și confirmate o singură dată. Ulterior,platforma le poate utilizata pentru a face anumite verificări, dar, în majoritatea cazurilor, aceste verificări au motive întemeiate precum lipsa îndelungată, activități dubioase, tranzacții neobișnuite, etc. Până a urmă, scopu acestor proceduri este de a crește securitatea fondurilor și operațiunilor, nu de a deranja utilizatorul cu verificări fără rost și fără motive întemeiate.
Concluzie
Procedurile de verificare KYC și AML, deși par a fi controversate în comunitatea criptografică, totuși, au anumite beneficii reale pentru securitatea fondurilor și corectitudinea tranzacțiilor. Platformele car aplică aceste standarde de verificare îți pot oferi acele garanții de securitate și suportul necesar.
