Există pe DN56 (Craiova-Calafat), în „intersecţia Moţăţei”, o piaţă în aer liber, cam tot timpul anului, în care îşi expun „marfa” producători agricoli din zonă, în principal cei din Moţăţei şi în mai mică măsură cei din Unirea, după cum ne încredinţează primarul Mărgelu Florentin Răzvan. Standurile improvizate prezintă toate sortimentele de legume de toamnă (varză, gogonele, ardei capia, conopidă, vinete, morcovi, ţelină, gulii, ceapă, usturoi şi chiar dovleci de plăcintă ş.a.m.d.). Plăcută ochiului, diversitatea de sortimente legumicole, ecologice, nu atestă altceva decât vocaţie Moţăţeiului, dar şi a comunelor limitrofe, de a rămâne consacrate bazine legumicole. Piaţa aceasta, într-un fel minusculă, la o intersecţie de drumuri, DN56 şi DJ561A (ambele în reabilitare) are de acum vechime şi rămâne deschisă, sub cerul liber, în pofida faptului că e improvizată pe un perimetru relativ restrâns. Primarul comunei Moţăţei, Mărgelu Florentin Răzvan intenţionează să amenajeze într-un fel acest consacrat de acum vad comercial, prin betonarea celor circa 500 metri pătraţi, instalarea de acoperiş şi restul mobilierului necesar pentru practicarea unui comerţ, cât mai apropiat de standardele vremii. Oricum, o decizie definitivă va fi luată cât de curând, după discuţiile preliminare avute cu preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Cosmin Vasile. Traficul intens pe DN56 asigură într-un fel şi cumpărătorii, din această „expoziţie cu vânzare”. Care la rândul ei provoacă o altă discuţie: dificultăţile pe care le au producătorii noştri autohtoni, aflaţi la distanţă de marele municipiu Craiova, în a-şi valorifica ceea ce produc. Unii mai tineri, pleacă cu autoturismele „doldora” de sacii cu legume, în oraşele de pe Valea Jiului. Discuţia nu este nouă şi vremurile din urmă au complicat, nu simplificat problema. În pofida diligenţelor, e drept timide, ale factorilor de decizie, de la nivelul judeţului Dolj pe lângă supermarketurile şi hypermarketurile din Craiova stăruie o reticenţă în preluarea de produse, nu doar legumicole, ale micilor fermieri din zonă. Pe de altă parte, anumite condiţii (sortare, ambalare, eşalonare ş.a.m.d.) nu pot fi îndeplinite întocmai de aceştia. Care trăiesc de pe urma a ceea ce valorifică. Posibila cooperare e mai degrabă betonată decât flexibilizată. Am putea invoca un car de rea credinţă. Doljul este un judeţ cu precumpănitoare vocaţie agricolă de când ne ştim. Sunt peste 30 de ani de când s-a trecut de la un sistem de preluare a legumelor şi fructelor, prin fostele centre zonale specializate de la Pieleşti, Portăreşti, Băileşti, Poiana Mare şi care au mai fost, la ceea ce avem în prezent. Nimic. În campania electorală pentru alegerile parlamentare de anul trecut, ministrul de resort Adrian Oros, care şi-a dat demisia, a revenit, că nu se mai ştie, aflat în Dolj, promitea amenajarea a cel puţin 2-3 depozite en-gross pentru preluarea producţiei legumicole. Nu i-a fost greu să promită, anevoioasă dovedindu-se materializarea proiectelor respective, trecute în uitare. Să admitem că ele rămân un deziderat. Ce soartă au, în aceste circumstanţe, producătorii agricoli din domeniul legumiculturii, dar repetăm nu numai, fiindcă la ferma pomicolă din Ghidici, una modernă, pe fonduri europene, au rămas nevalorificate peste 70 de tone de mere, din cea mai bună calitate, din care probabil se va face… suc. Bun şi acesta. Ideea primarului Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, de a amenaja în Piaţa „Chiriac” un spaţiu comercial, modern, destinat cu prioritate produselor agro-alimentare autohtone, cu certitudine ecologice, este una salutară. Şi vine în întâmpinarea doleanţelor craiovenilor din zonă. La amenajarea şi compartimentarea spaţiului se lucrează deja, cei de la SC Pieţe şi Târguri, trecând deja la inventarierea producătorilor pe care se pot bizui în proiectul lor. Până la inaugurarea acestui vad comercial, cel de la „intersecţia Moţăţei”, rămâne seducător, prin ceea ce oferă.
