Dacă guvernul e performant sau poftim aproape performant, cum ne încredinţează premierul Florin Cîţu, înseamnă că la Comisia Europeană de la Bruxelles, cei care tărăgănează validarea PNRR nu ştiu să aprecieze… competenţa. Potrivit informaţiilor asumate de eurodeputatul Carmen Avram, România a primit din nou săptămâna trecută 25 de pagini de observaţii şi critici, pe conţinutul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), asta în timp ce deja 12 state au planurile aprobate. Informaţia a fost prezentată de eurodeputatul român, în cadrul dezbaterii „România în epoca poluării. Soluţiile momentului la problemele de mediu” organizată de DC News Media Group. Seria de respingeri repetate a documentului trimis de Bucureşti a devenit descumpănitoare şi atestă o superficialitate, ca să folosim un eufemism, strigătoare la cer. Clarificările care trebuie aduse pot conduce la pierderea primei tranşe de finanţare alocată prin PNRR, sumă care ar trebui trasă până la finele anului. Nu se pune desigur în discuţie pierderea sumei cuvenite din prima tranşă, ci doar de amânarea ei pentru anul viitor. De la momentul depunerii PNRR, în luna octombrie, să admitem, până la aprobarea şi acordarea finanţării n-ar mai fi timpul necesar, chiar dacă ar exista fonduri disponibile la Comisia Europeană. În opinia eurodeputatului român Carmen Avram neintroducerea agriculturii în PNRR, între domeniile vizate de reformă, este pe bună dreptate o mare greşală, România contând în producţia cerealieră a UE, şi nu numai, oricum în ceea ce se numeşte securitate alimentară, şi pe deasupra în comparaţie cu alte ţări membre foloseşte mult mai puţine cantităţi de substanţe chimice. Pe tema agriculturii s-au mai formulat puncte de vedere pertinente, în ultima vreme, unele vizând sistemele de irigaţii existente şi extinderea lor. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este o lucrare eminamente tehnică. Cu detaşare, inclusiv premierul Florin Cîţu, marţi seara la Digi 24, a spus că va fi aprobat la toamnă, pe motivul că şi Comisia Europeană întră în vacanţă, dar mai sunt ţări în afara României, în aceeaşi situaţie. Cum anotimpul toamnei are trei luni calendaristice, mai corectă era precizarea lunii şi nu a anotimpului. Tot domnia sa a mai spus că în această perioadă sunt făcute mai multe observaţii şi clarificări. Oricum premierul Florin Cîţu nu s-a arătat impacientat de faptul că PNRR-ul României a fost dat de-a dura de 3-4 ori, şi n-a primit încă „undă verde”. Nu era o lucrare a sa personală, ci a guvernului pe care îl conduce, în frunte cu ministrul de resort, Cristian Ghinea, ceea ce înseamnă că documentul returnat de specialiştii Comisiei Europene a fost inadecvat croit. Sunt multe lucruri de discutat, despre cum a fost conceput. Cuprinde investiţii axate pe 6 piloni dar şi 9 promisiuni de reforme cum ar fi reformarea sistemului fiscal, al sistemului de pensii, salarizarea din sistemul public. Analiştii financiari opinează că reformele vizează sustenabilitatea bugetului de stat şi practic sistemul public de pensii. Nu maternităţile şi creşele, cum ar fi fost poate mai firesc. Din motivele cunoscute, dată fiind configuraţia heteroclită a coaliţiei de guvernare, premierul Florin Cîţu nu poate decât să înghită în sec, să se declare mulţumit cu prestaţia miniştrilor săi, şi să ne asigure că totul e bine. Chiar mai bine ca niciodată! Premierul Florin Cîţu se consideră cel mai potrivit om pentru a lupta cu PSD-ul, omiţând că entitatea politică respectivă nu este una abstractă, ci reprezintă mii şi mii de oameni. Preferabil ar fi însă ca premierul actual să fie cel mai potrivit om pentru a conduce guvernul.
