Într-un moment în care relaţiile ruso-americane se află la cel mai scăzut nivel, comparabil poate cu cel din perioada războiului rece, liderii celor două ţări, Joe Biden şi Vladimir Putin, se întâlnesc astăzi la Geneva, pe malul lacului Leman, la Villa La Grange (ora 14.00) într-un cadru natural seducător. Dacă se ştiu câteva detalii succinte, despre formatul întâlnirii, care va cuprinde mai întâi o rundă de dialog tete-a-tete, apoi o reuniune la nivel de delegaţii, urmate de conferinţe de presă separate, evident nu se cunosc toate temele dialogului, deşi se anticipează că vor fi acroşate situaţiile din Ucraina, Belarus, Orientul Mijlociu şi arestarea opozantului Alexei Navalni. Vladimir Putin, care a acordat zilele trecute un interviu pentru canalul american NBC News, a acceptat să răspundă şi la întrebarea referitoare la Navalni, pronunţându-i numele prin perifrază „această persoană”. Evident a refuzat să precizeze dacă opozantul Kremlinului va ieşi în curând din închisoare, printr-o intervenţie externă, fiindcă acest lucru îl decide justiţia. Alexei Navalni a fost otrăvit, s-a spus, cu Novitchock (un neurotoxic produs în Rusia) şi condamnat la revenirea după un tratament în Germania la 2 ani de închisoare de justiţia rusă. Joe Biden a menţionat luni că moartea lui Navalni „ar fi o tragedie”. Cu toate acestea Vladimir Putin a negat responsabilitatea guvernului său în „povestea Navalni”. Aflat în Europa, la primul său turneu, din mandatul de preşedinte al SUA, de la începutul săptămânii, Joe Biden s-a întâlnit pe rând cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi reprezentanţii celor 27, o premieră după 2017, a dialogului UE-SUA, apoi a participat la summit-ul NATO, unul cu destule particularităţi. Ziariştii l-au întrebat pe Joe Biden despre dosarul Airbus-Boeing, deşi Washington-ul şi Bruxelles-ul s-au opus după 2004 la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) ajutorului public vărsat ilegal celor două companii. Întâlnirea de astăzi, între Vladimir Putin şi Joe Biden a fost preparată îndelung, prefaţată fiind şi de o întâlnire la nivelul miniştrilor de Externe, Anthony Blinken şi Serghei Lavrov, în Islanda, pentru ajustarea temelor ce vor fi acroşate. Cum SUA acuză Rusia de tentative de destabilizare în Ucraina şi Georgia, două ţări vecine, care sunt tentate de apropiere cu ţările europene, nu este exclus ca şi această temă să revină în discuţie. Şi totuşi contextul este unul special: cedarea recentă a SUA în faţa ofensive ruseşti din Ucraina, completată prin ridicarea sancţiunilor economice ce vizau proiectul Nord Stream 2 sugerează un posibil schimb de concesii şi repoziţionări geopolitice ce vor subordona şi alte categorii de urgenţe şi posibilităţi pe care SUA le semnalează. Pentru moment, Joe Biden are probleme cu China în plan economic. A luat act, nu fără uimire, de faptul că Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a declarat că UE va decide singură care îi sunt „duşmanii”. Noua doctrină NATO va fi finalizată abia anul viitor. Ce se va discuta despre Ucraina? Aceasta este întrebarea pe care şi-o pun analiştii după ce Volodimir Zelinski, preşedintele Ucrainei, s-a arătat impacientat de faptul că nu l-a întâlnit premergător momentului de astăzi pe Joe Biden. Pentru moment Ucraina este o ţară liberă, democratică şi independentă, dar este dificil de prognozat evoluţia ei viitoare. În 2014 cuplul franco-german constituit din Angela Merkel şi Francois Hollande a negociat cu forţele politice de la Kiev, fără asocierea actualului lider de la Kremlin. Cuplul franco-german şi europenii, cu ajutorul SUA, pe mandatul lui Barack Obama, au făcut alianţă decizând să impute războiul civil şi morţii, de o parte şi de cealaltă, Rusiei. A urmat „momentul Crimeea”, însoţit de sancţiunile economice, aproape fără număr la adresa Rusiei. Pentru Kremlin şi Vladimir Putin lovitura resimţită n-a fost uşor de suportat. În cele din urmă, cancelarul german Angela Merkel a deblocat situaţia, mult mai interesată fiind de avantajele economice colosale. Joe Biden, susţin analiştii, vede un pericol imens în apropierea Rusiei de China. Garanţii din partea lui Vladimir Putin nu poate primi, dar dialogul trebuie pornit, relaţiile diplomatice revigorate prin revenirea la post a celor doi ambasadori. Se vorbeşte de un posibil schimb de prizonieri, ca un gest de bunăvoinţă, premergător unei mult prea depărtate resetări, a relaţiilor americano-ruse: preşedintele Joe Biden doreşte eliberarea a doi cetăţeni americanideţinuţi în Rusia: Paul Whelan, fost subofiţer al unei companii de marină condamnat la 16 ani închisoare pentru spionaj şi Trevor Reed, pentru agresarea a doi poliţişti ruşi, condamnat la 9 ani închisoare. Intervievat pe canalul NBC asupra unui posibil schimb de arestaţi, Vladimir Putin s-a arătat deschis unei asemenea discuţii. Pentru trafic de cocaină se află încarcerat în SUA pilotul rus Konstantin Iaroşenko, dar şi traficantul de arme Victor Bout. Dar acestea sunt supoziţii, mai ales că preşedintele american pe acest subiect s-a arătat extrem de ambiguu. În faţa tablei de şah, Serghei Lavrov şi Anthony Blinken, au stabilit deja mutările, pe care le vor opera Joe Biden şi Vladimir Putin.