Decapitarea profesorului Samuel Paty -Confiance-Sainte Honorine- calificată drept „atentat terorist islamist caracteristic”, de Emmanuel Macron, este un nou traumatism pentru Franţa, care plăteşte un preţ mare, pentru că nu vrea să cedeze ameninţării islamiste, se arată în presa internaţională. Asasinarea barbară a unui profesor de Istorie-Geografie, care prezentase caricaturi ale profetului Mahomed, în cursul unei ore de educaţie civică, a bulversat Franţa, începând de vineri seara, la numai trei săptămâni după un atac al unui tânăr pakistanez în faţa fostului sediu al lui Charlie Hebdo. Elementele anchetei, în curs de desfăşurare, specifică deocamdată că cel care l-a decapitat pe profesorul Samuel Paty ar fi oferit mai multe sute de euro elevilor Colegiului din Bois d”Aulne, la Confiance Sainte Honorine, în schimbul informaţiilor pentru identificarea profesorului. Peste 80 de anchete au fost deschise pentru „ura pe internet”, anunţă ministrul de Interne, Gerald Darmian, în temeiul legii ce vizează stoparea conţinuturilor vehiculate de organizaţii teroriste jihadiste, incitatoare la ură. Gerald Darmian anunţă dizolvarea mai multor organizaţii pe care le caracterizează „inamicele Franţei”. „Nu există nici o conciliere posibilă cu islamismul radical”. Una dintre asociaţii este „Colectivul contra islamofobiei”, un organism ce obţine ajutoare de stat în acest moment, scutiri de plata anumitor taxe, care denunţă islamofobia de stat „implicată în mod clar în evenimentele ce au condus la decapitarea profesorului de Istorie-Geografie, Samuel Paty, în Confiance Sainte Honorine”. În total „51 de structuri asociative vor fi verificate în această săptămână iar la propunerea ministarului de Interne ele vor fi propuse spre desfiinţare guvernului”. Franţa s-a găsit lovită brutal de un traumatism naţional, care reînvine în memorie recentele atacuri teroriste: în 2015 milioane de francezi, revoltaţi de atentatele contra jurnaliştilor de la Charlie Hebdo, poliţiştilor şi compatrioţilor evrei au descins în stradă, pentru a-şi exprima ataşamentul la valorile democraţiei. De libertatea de expresie este vorba. La 13 noiembrie 2015, teroriştii au lovit Bataclan şi alte terase ale cofetăriilor pariziene; la 14 iulie 2016 familiile franceze, dar şi mulţi turişti străini, veniţi să asiste la focul de artificii, din oraşul Nisa, au privit un masacru soldat cu zeci de victime. În actualul stadiu al anchetei multe piste rămân deschise. 11 persoane din anturajul asasinului sunt plasate în arest. Tatăl unei eleve a victimei şi un militant islamist foarte activ, cunoscut de serviciile de informaţii, Abdelhakim Sefrioui, au fost de asemenea reţinuţi. Ancheta caută să identifice eventuale legături cu făptaşul şi cine a pilotat întreaga nenorocire. Adunările omagiale au caracter naţional. Francezi de toate vârstele şi profesiile dau expresie emoţiei intense care a lovit ţara. Un profesor de Istorie-Geografie, la rândul său părinte, a fost asasinat pentru că vorbea de libertatea de expresie unor elevi de 13 ani. Şcoala franceză se spune se află în centrul unui proiect metodic islamist. Îngrijorările sunt mari. Chiar teribile. În Consiliul Apărării de duminică seara, prezidat de Emmanuel Macron, s-a discutat şi de lupta contra cyber-islamismului. Islamiştii nu trebuie să creadă că puterea doarme în ţara noastră, a martelat Emmanuel Macron portivit Elysee. La rândul său Marlene Schiappa, ministrul delegat însărcinat cu cetăţenia, a reunit la Nanterre responsabilii serviciilor de poliţie şi jandarmerie pentru a studia noile dispoziţii menite a ranforsa lupta contra cyber-islamismului, care se dezvoltă. Platforma Pharus, destinată marelui public, încă din 2009, a avut peste 80 de mesaje de susţinere a acţiunii nesăbuite a agresorului profesorului Samuel Paty. Evident se vorbeşte de o întărire a legislaţiei, în vigoare şi preşedintele Republicii a cerut miniştrilor Justiţiei, Internelor şi Educaţiei să aducă noi măsuri ce pot îmbunătăţi sau ameliora proiectul de lege avut în vedere, ce va fi prezentat la 9 decembrie după care va fi trimis Consiliului de Stat. Franţa, prietena ţării noastre, sora noastră mai mare, suferă în aceste zile, nu doar din cauza pandemiei de Covid-19, ci şi din cauza problemelor de neînţeles pe care le ridică „cei pe care i-a înfiat”, oferindu-le locuri de muncă şi civilizaţie europeană, demnitate şi libertate.
