Desa și Bistreț ar putea deveni localități importante pe harta arheologilor lumii. Și asta pentru că, în plină pandemie, au fost descoperite fortificații romane ce delimitează granitele imperiului roman. Din septembrie, la ministerul Culturii s-a înființat o comisie ce propune ca aceste fortificațiile din Dolj să intre în patromoniul UNESCO.
Pe parcursul lunii septembrie, la ministerul Culturii, a luat ființă comisia LIMES, care înseamna în latină “frontiera imperiului roman”. Rolul ei a fost sa identifice si să întocmeasca documentația pt acele fortificații romane de pe teritoriul Romaniei, care s-au aflat pe una dintre granitele imperiului roman, care a traversat teritoriul nostru. Un proiect centralizat la care participă tarile Ungaria, Serbia, Bulgaria, Austria, Franța, Germania. În același timp, s-au înființat comisii identice și la nivelul acestor țări. Rolul inființării lor in fiecare dintre aceste țări este de a seîntocmi documentații specifice cu toate aceste fortificații, care sa fie inaintate către UNESCO pentru ca toate aceste monumente să intre în patrimoniul UNESCO.
Există două fortificații care vor intra în discuţie în etapa de evaluare
“Se știe că în Oltenia, singurul monument Unesco pe care il avem este Manastirea Hurezu. Noi am făcut deja un dosar, site-urile din localitățile din Dolj. Astfel, exista doua fortificații care vor intra în discuţie în etapa de evaluare pe care o va realiza Unesco. Toate actele, cu propunerea cu tot ce am reuşit noi sa facem sunt propuse spre evaluarea UNESCO. Vorbim aici despre două fortificaţii- una este o cetate romană din vremea împăratului Constantin cel Mare de la Bistreț și fortificația de la Desa. Și tragem și noi speranță că cele două propuneri vor fi acceptate și vor rămâne astfel încât să avem și noi în Dolj două monumente UNESCO, ceea ce înseamnă că într-un viitor, nu prea îndepărtat, in doi-trei ani de zile poate duce la schimbarea opticii administrației locale și a turiștilor de pe tot globul”, a afirmat Florin Ridiche, directorul Muzeului Olteniei.
Am identificat un “cenotaf”
A avea însemnătate pentru acest organism internaţional, adică atunci când apare marca UNESCO totul este diferit, iar acest lucru captează mai ușor atenția turiștilor. Ca prim efect imediat, autoritățile locale, județene, reprezentanții de primării vor primi, la rându-le sprijin financiar pentru a amenaja siturile pentru vizitare. La unul dintre situri, cel de la Bistreț, din 1993 nu s-au mai facut cercetări arhelogice și ar fi imperios necesar, la Desa insă de 20 de ani se fac acolo cercetări. Revenind la partea de descoperiri, am identificat un “cenotaf”, un mormânt fără oase, datat in secolele 6-7 d.C., aparținând populației slave migratoate care a venit peste noi. se presupune că specific acelei perioade era incinerația si este posibil ca acesta să fie motivul pentru care nu au fost găsite oseminte în acest cenotaf, unde am găsit un brici din fier și o brățară din bronz. După decorul vasului în care au fost descoperite, știm că obiectele sunt slave, datate din secolele 6-7. “Pe lângă acestea, am mai găsit și un fragment de podea de locuință neolitică care nu ne spune neapărat cât de mare era locuința. Am mai găsit și o monedă romană din argint din vremea generalului roman, Marc Antoniu, cel care avea relații cu Cleopatra. El și-a mobilizat 22 de legiuni pentru a lupta împotriva moștenitorului lui Caesar, Augustus. Acestor legiuni romane Marc Antoniu le-a dat dreptul să își bată monede proprii, cu obligația de a păstra pe o parte în relief o corabie din vremea respectivă, din flota lor, iar pe verso să fie numele legiunii respective. Monedele de argint de atunci, din vremea unui împărat roman rezistau 200 de ani, iar valoarea lor era recunoscută până ce acestea dispăreau de la sine. Caste legiuni aveau ștantele lor proprii, iar una dintre ele a ajuns aici, în Dolj, la noi, la Desa”, a mai spus directorul Muzeului Oltenie.
Şi în 2016 au fost descoperit două fragmente de țiglă care aveau urmele unui cartuș cu o ștampilă pe care au fost găsit trei litere LCR – Lucius Coelius Ratiaria. În armata romană stagiul era de două zeci de ani ca să devii cetățean roman. El și-a înființat un atelier de produs țigle. Și este posibil ca acest neam să fie din Ateste, din Lombardia, un italic care a activat în armata romană și care avea mari privilegii, ca şi aceia care reușeau să aibă stagiul militar de douăzeci de ani. Monumentele ce pot fi atestate UNESCO și frumoasa luncă a Dunării pot face din Dolj un județ cu adevărat interesant.
DANIELA MIRELA DRAGOTĂ
