În cadrul proiectului TIEREF, “Spre educaţia incluzivă pentru copiii refugiaţi”, Programul Erasmus+, Key Action 3: Susţinere pentru o reformă a politicii – Incluziune socială prin intermediul educaţiei, formării şi al tinerilor, Inspectoratul Şcolar Judeţean DOLJ, împreună cu partenerii, a realizat demersuri pentru recunoaşterea învăţării prealabile a elevilor refugiaţi. Nu numai aceştia vor beneficia de rezultatele proiectului, ci şi copiii şi tinerii care au studiat în străinătate o perioadă, apoi s-au reîntors în România, unii din ei fără să vorbească bine limba română.
De-a lungul anilor, şcolile europene au inclus tot mai mulţi elevi cu medii culturale sau etnice diferite, devenind în acelaşi timp multiculturale. Fiecare elev învaţă cultura prin procesele de socializare primare şi secundare şi experimentează procesul educaţional în diferite moduri, în funcţie de experienţele personale trăite pe parcursul vieţii sale. Diversitatea poate fi interpretată la două niveluri diferite de relaţii: cu profesorii şi cu semenii. Limba şi relaţiile cu profesorii şi colegii de clasă sunt factori relaţionali foarte importanţi, atât pentru incluziunea şcolară, cât şi pentru cea socială. De asemenea, aşa cum arată mai multe studii, într-un context extrem de multicultural, relaţiile dintre colegi sunt adesea influenţate de diversitate. Statutul de imigrant al elevului aduce un anumit grad de izolare relaţională atât în şcoală, cât şi în afara acesteia. Uneori, elevii care provin din alte ţări tind să prefere grupuri şi prieteni care nu fac parte din mediul şcolar. Prin urmare, mecanismele de marginalizare a minorităţilor etnice şi / sau culturale sunt prezente în sistemele de învăţământ şi tind să influenţeze performanţele şcolare ale elevilor. Conflictele care apar şi vizează graniţele culturale sunt legate de comunicarea greşită şi neînţelegerea interculturală. În special, conflictele din clasă pot proveni din: relaţii interpersonale, adică elementele care afectează o comunicare interpersonală eficientă între oameni din diferite culturi; cadrul şcolar, adică construcţia greşită / pozitivă a contextului experienţial în şcoli la care participă elevi din medii culturale diverse; situaţia grupurilor, adică nivelul de deschidere / închidere a fiecărui grup din clasă, de asemenea datorită apartenenţei şi graniţelor personale . Cu alte cuvinte, percepţia individului asupra obiectivelor, resurselor şi puterii este de obicei influenţată de cultură, adică de idealuri, valori şi ipoteze despre viaţa, împărtăşite în rândul oamenilor, care ghidează comportamentul social. Aceste moduri de viaţă sunt moştenite social de către indivizi în virtutea apartenenţei lor la grupuri sociale.
Profesorii joacă un rol fundamental
Prejudecăţile şi stereotipurile despre alte grupuri culturale sunt, de fapt, uneori inconştiente. Acestea sunt învăţate şi experimentate în cadrul grupurilor de apartenenţă şi servesc ca un „blocaj” pentru a evalua cultura noastră în comparaţie cu alte culturi şi stil de viaţă, pentru a guverna modelul de relaţii pe care cultura noastră îl întreţine cu alte culturi, dar şi pentru a justifica tratamentul şi discriminarea persoanelor care provin din alte culturi. Dialogul între culturi necesită mult timp şi experienţă. De asemenea, dezvoltarea unor abordări interculturale va depinde nu numai de deschiderea oamenilor, ci şi de instituţii, prin măsuri care vizează facilitarea procesului. Ţinând cont de aceste premise, profesorii joacă rolul fundamental în gestionarea şi medierea diferitelor perspective culturale; ei pot folosi diverse instrumente pentru a se potrivi mai bine practicilor de predare (şi programelor) elevilor „speciali”, dar profesorii trebuie să transfere nu numai noţiuni, ci capabilităţi afective adecvate pentru a face faţă vieţii de zi cu zi. Aceste considerente foarte generale sunt mult mai adevărate pentru elevii refugiaţi care ajung în sala de clasă cu o gamă largă (adesea fără dovezi) de cunoştinţe, abilităţi, credinţe şi atitudini preexistente, care influenţează modul în care participă, interpretează şi organizează informaţiile care le sunt transmise ca parte a procesului de învăţare. Întrucât cunoştinţele şi abilităţile noi depind de cunoştinţe şi abilităţi preexistente, dezvăluirea a ceea ce elevii refugiaţi ştiu (şi / sau pot face) când ajung la şcoală (sau înainte de a începe un nou subiect de studiu) îi pot ajuta pe profesori în pregătirea instructivă a activităţilor care se bazează pe punctele forte ale elevilor şi recunosc şi le abordează punctele slabe. Recunoaşterea învăţării anterioare este urmată de proiectarea unui curriculum individualizat pentru elev. În cursul anului şcolar, elevul imigrant începe programul de susţinere de la egal la egal. Inovaţia propusă de TIEREF este combinaţia dintre RPL şi Peer Support (cu activităţi specifice în clasă şi în afara clasei). Cele două etape finale ale modelului sunt dedicate Recunoaşterii şi validării.
Ani Drăghici : «Suntem deschişi să împărtăşim şi alte bune practici«
În această perioadă, echipa de implementare de la ISJ Dolj alături de partenerii din celelalte tari, derulează, conform graficului proiectului, activitatea WP8-Dezvoltarea planului pilot. Resursele de învăţare au fost testate într-un proces de pilotare în judeţele Dolj (Şcolile Gimnaziale din Melineşti, Ostroveni, precum şi „ Anton Pann” din Craiova) şi Galaţi, până acum, urmând să se extindă şi în judetul Timiş. În această perioadă, se realizează colecţia de studii de caz de la implementatori – personalul pedagogic care a folosit resursele de învăţare incluzivă, pentru a transmite mai departe ceea ce s-a invatat cadrelor didactice interesate. “Pentru testarea în Romania a instrumentelor proiectului, dedicate imigranţilor şi tinerilor reintegraţi în societatea românească, noi am selectat în acest moment bune practici vizând integrarea prin artă, teatru, literatură (storytelling), tururi ale oraşului, preparare de mâncăruri interculturală, activităţi sportive/dans, muzică pentru integrare, metode non formale, teatru, colaborare cu muzee, dar suntem deschişi să împărtăşim şi alte bune practici, în funcţie de interesul profesorilor şi situaţia de la clasă”, a precizat prof. Ani Draghici, inspector pentru proiecte educaţionale, învăţământ particular şi alternative educaţionale, în cadrul ISJ Dolj.
