Câteva lucruri importante, nu multe, pentru elevi, părinţi, administraţii publice locale, s-au putut desprinde din conferinţa de presă a preşedintelui Klaus Iohannis, de miercuri 5 august, de la Palatul Cotroceni. Înainte de toate, o certitudine: pe 14 septembrie începe noul an şcolar preuniversitar. Pentru majoritatea elevilor, asta înseamnă, a spus-o răspicat preşedintele Klaus Iohannis, că vor merge efectiv, fizic, la şcoală. Au fost elaborate trei scenarii, în funcţie de numărul bolnavilor, din fiecare localitate, după cum urmează: scenariul verde – toţi copiii merg la şcoală şi se ţin cursuri normale; scenariul galben – în condiţiile unui risc mediu, o parte dintre acţiuni, precumpănitoare cele pentru clasele terminale a 8-a şi a 12-a, se derulează prin cursuri la şcoală şi o parte se ţin în sistem online; scenariul roşu – nimeni nu merge la şcoală şi totul se defăşoară în sistem online. Descentralizarea deciziei la nivel local, în funcţie de situaţia concretă epidemiologică, este neîndoielnic un lucru bun. Cu alte cuvinte, Comandamentul judeţean pentru situaţii de urgenţă va dispune, în baza datelor sanitare de care are cunoştinţă, pe ce scenariu se va merge, riscul epidemiologic fiind diferit de la o localitate la alta şi chiar de la un cartier la altul. Chiar dacă preşedintele Klaus Iohannis, fost cadru didactic, a spus că învăţământul online este acceptat ca formă de învăţămând normal, nu ne îndoim că are destule informaţii, conform cărora acesta a eşuat total pe timpul perioadei stării de urgenţă. Din multe motive, pe care nu le mai enumerăm. A atins însă preşedintele Klaus Iohannis, în alocuţiunea sa, un aspect extrem de important: normele sanitare speciale, care să implice atât distanţarea fizică, cât şi regulile de igienă, de dezinfecţie şi multe alte lucruri, vor fi făcute publice în zilele următoare. Suntem în plin sezon estival, dar şi în febra pregătirilor asidue pentru alegerile locale, programate la 27 septembrie a.c.. Cu alte cuvinte, pentru toţi primarii de localităţi –mari şi mici- grija cardinală rămâne cea legată de strângerea de semnături şi buna pregătire a localelor. Şi asta în condiţiile în care se discută imperativ de o pregătire fără precedent a spaţiilor şcolare, în conformitate cu sporitele exigenţe sanitare la care s-a spus lucrează Ministerul Sănătăţii. Noul an şcolar preuniversitar de stat va debuta sub semnul celor trei scenarii ameninţătoare, în funcţie de numărul de bolnavi din fiecare localitate. Asta este clar. Şi dacă în anii precedenţi, reaminteam, prin luna august, de necesitatea reabilitărilor cuvenite la toată reţeaua şcolară din teritoriu, de data aceasta discutăm de măsuri cu totul şi cu totul speciale –în regim de urgenţă– presupunând igienizări fără precedent, pregătiri adecvate pentru fiecare scenariu în parte. Cum prin descentralizarea amintită fiecare şcoală va funcţiona, în temeiul unei decizii locale, aceasta luată în baza situaţiei concrete a numărului de îmbolnăviri, pregătirea prealabilă trebuie să aibă în vedere acest lucru. Dacă nu se vor respecta măsurile de igienă draconice recomandate, aşa cum n-au mai fost gândite niciodată, şcoala doljeană –fiindcă la ea ne referim- va avea o cumpănă fără precedent. Strategii particulare trebuie eleborate de la o localitate la alta. Nu mai facem referiri la ceea ce va urma: supravegherea sanitară a elevilor, la venirea acestora la şcoală, care probabil va trebuie realizată de medici, declaraţii pe propria răspundere a părinţilor, cum că n-au avut contacte cu infectaţi de coronavirus şi tot ceea ce se ştie. Suntem la începutul lunii august, timpul zboară, şi debutul noului an şcolar depinde de ceea ce întreprindem cu rigoare acum, când, cum spuneam, „la ordinea zilei” se află alegerile locale.
