Conferinţa judeţeană a PSD Dolj, programată pentru 31 ianuarie a.c. la sala Filarmonicii „Oltenia”, prilej de desemnare a delegaţilor -69 la număr- şi candidaţilor pentru Congresul din luna februarie a.c. a fost prefaţată, la sfârşitul săptămânii trecute, de o reuniune insolită a activului social-democrat la Cladovo, pe malul sârbesc al Dunării. Localitate înfrăţită cu comuna doljeană Sopot, interesantă prin punţile perene, dintre cele două comunităţi, menţinute de-a lungul timpului. Conferinţa judeţeană a PSD, la care nu se va alege liderul acesteia, întrucât acest demers organizatoric s-a produs deja anul trecut este un prilej de trecere în revistă a stării de lucruri din organizaţia doljeană, considerată până recent un fief veritabil al stângii. Şi spunem, „până recent”, fiindcă rezultatele de anul trecut la europarlamentare şi apoi la prezidenţiale n-au mai fost, din vari motive, cele scontate. Şi adversarii politici, în primul rând liberalii, dar şi usr-iştii, şi de ce nu Pro România, şi-au întremat, cum era firesc, optimismul. Evident la conferinţa judeţeană de joi vor fi prezenţi pe lângă delegaţii tuturor organizaţiilor social-democrate din teritoriu, ca invitaţi, şi reprezentanţi ai centrului în frunte cu Marcel Ciolacu, lider interimar al partidului şi posibil Sorin Grindeanu, Paul Stănescu, şi care or mai fi, deşi agenda politică a săptămânii se anunţă una extrem de încărcată. La Cladovo, localitate sârbească bine gospodărită, spun cei care au făcut deplasarea, liderii social-democraţilor doljeni au discutat strategia apropiatelor alegeri locale, analizând şi conturând candidaţii pentru funcţia de primar şi viceprimar în fiecare localitate doljeană, în funcţie de sondajele existente, dar şi de rezultatele de la scrutinurile de anul trecut. Concluzia? Dacă există certitudini, există şi incertitudini, care urmează să se clarifice în perioada imediată. Dialogul a fost viu, deschis, prietenesc şi încurajator. La Craiova, în procent covârşitor este anunţată candidatura deputatei Lia Olguţa Vasilescu, fost primar al Craiovei. De altfel, pe pagina sa de Facebook, fostul bun ministru al Muncii şi-a făcut cunoscută opţiunea. Doar neprevăzutul ar mai putea interveni în schimbarea deciziei. La Cladovo, eurodeputatul Claudiu Manda, dar şi ceilalţi parlamentari de Dolj, în fine staff-ul organizaţiei judeţene, a dat semnalul mobilizării în vederea „localelor”. Şi nu e deloc devreme. Şi l-au dat întâmplător, detaliu nemărturisit, sub semnul moralei povestirii lui Gala Galaction „De la noi la Cladovo” în care popa Tonea, Dunărea şi seara sunt referenţi. Slujitor neprihănit al altarului, popa Tonea –bun gospodar, soţ fidel şi pastorul celor cinci copii, cel mai vrednic de pe plaiurile Mehedinţiului, liturghisitorul plin de evlavie şi înaltă conştiinţă- rezistă atracţiei erotice a tinerei Borivoje, o sârboaică neştiutoare a limbii române, venită la popă să o binecuvânteze. Înţelegându-se din priviri, iubirea lor dobândeşte intensitate, profunzime şi inocenţă. Cele două stări contradictorii –chemarea iubirii şi demnitatea datoriei, sunt puse explicit de narator într-o imagine de flux şi reflux al stărilor sufleteşti. Ca topos, Dunărea devine punctul vamă între două lumi. Între deapta slujire a altarului şi credinţei şi plămada unui suflet cu slăbiciunile lui, preotul Tonea preferă tăria unei stânci, pe care dreapta Creatorului suprem să o umanizeze într-o slujire a lui. Neîmplinită, iubirea Borivojei va deveni boală şi în cele din urmă se va prăpădi, ultima slujbă fiind făcută de însuşi preotul Tonea. Povestea este probabil bine cunoscută. La Cladovo, activul social-democrat doljean n-a analizat fireşte povestirea lui Gala Galaction. Lecturată însă în tihnă, ea poate îndemna la îndelungată reflecţie al rostului fiecăruia, acolo unde este învestit prin încrederea comunităţii. Între care şi acela de a rezista ispitei de a trăda. Fiindcă, din păcate, cu aşa ceva s-au confruntat social-democraţii doljeni, ceea ce nu se mai întâmplase niciodată. Discretă lecţie de viaţă. Aproape şoptită.
