Nu doar creştinii ortodocşi trăiesc în aceste zile magia sărbătorilor. Evreii sărbătoresc Hanuka, „Sărbătoarea Luminilor“, care a început duminică seara. Hanuka a debutat, în ultimii zece ani, cu excepţia lui 2013 (28 noiembrie), într-o zi de decembrie. Este o sărbătoare ce se încheie de obicei înaintea Crăciunului creştin, rareori după.
Comunitatea Evreiască din Craiova a fost duminică seară în sărbătoare. Evreii au celebrat Hanuca 5780, unul dintre cele mai importante momente din calendarul iudaic. Au fost prezenţi la Sinagoga din Craiova reprezentanţi ai administraţiei publice, academice şi culturale din Craiova. Întreaga comunitate s-a aşezat în jurul preşedintelui, prof.univ.dr Corneliu Sabetay, care îi ajută pe membri comunităţii şi împreună au marcat prima zi de Hanuca.
Evreii din întreaga lume celebrează în aceste zile Hanuka, sărbătoarea prin care se aminteşte an de an miracolul întâmplat acum peste 2200 de ani în Ierusalimul aflat sub dominaţia dinastiei seleucide (greceşti) din Siria, când evreilor li s-a interzis să studieze Tora şi le-a fost pângărit Altarul din Templu. Ei l-au eliberat, l-au repurificat şi au aprins menora, lumină care era menţinută aprinsă în fiecare noapte, simbol al creaţiei şi cunoaşterii. Se spune că în candele era ulei de măsline pentru a menţine flacără pentru o zi, însă focul a rămas aprins timp de opt nopţi. Acest eveniment a inspirat înţelepţii evrei să proclame o sărbătoare de opt zile, în care seară de seară se aprinde o lumânare având ca scop să reamintească minunea. 
Semnificaţiile sărbătorii
Respectând tradiţia, câteva zeci de membri ai comunităţii, dar şi invitaţi speciali, au fost prezenţi la Sinagoga din Craiova pentru a celebra, aşa cum se cuvine sărbătoarea de Hanuca. Momentul a fost prefaţat cu o scurtă lecţie de istorie, susţinută de prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Craiova. În faţa membrilor comunităţii, acesta a vorbit despre semnificaţiile sărbătorii, dar şi despre obiceiurile cu care este întâmpinată această zi. „La mulţi ani pentru sărbătoarea Hanuca 5780! Astăzi ( n.r duminică), este prima seară de Hanuca. Este un moment în care încercăm să evocăm evenimente care s-au derulat în urmă cu mai bine de 2.200 de ani. Ne bucurăm să avem alături de noi jurnalişti, oameni de administraţie, oameni de cultură şi desigur, pe membri noştri. De asemenea, sunt prezenţi şi mai mulţi studenţi israelieni, care au venit să cânte în seara aceasta”, a precizat academicianul Corneliu Sabetay.
„Minune mare a fost acolo”
Apoi, evreii din Craiova au spus rugăciuni şi s-au adunat în jurul mesei festive de pe care nu au lipsit bucatele tradiţionale şi gogoşile cu dulceaţă şi ciocolată. „„Hanuka este sărbătoare care celebrează minunea uleiului Menorei, care a ars timp de opt zile cu doar o singură cană de ulei pur ce ar fi ajuns în mod normal pentru o singură zi. Ceremonia are loc acasă, dar şi în sinagogi. Familia se adună în jurul unui sfeşnic cu opt braţe, în care se aprind opt lumânări. Există obiceiul ca acest candelabru, numit hanukia, să fie aşezat în pragul uşii sau la fereastră, o cale pentru evrei de a împărtăşi bucuria sărbătorii cu restul comunităţii în mijlocul căreia trăiesc. Copiilor li se dau bani. De asemenea, se obişnuieşte ca aceştia să se joace cu un titirez, pe ale cărui laturi sunt iniţialele Nes Gadol Haia Şam, adică Minune mare a fost acolo”, a povestit prof.univ.dr Corneliu Sabetay, preşedintele comunităţii evreieşti din Craiova. 
Anul Nou începe în luna Tisrei
În iudaism, Anul Nou începe toamna, mai exact, pe 1 şi 2 Tisrei, după calendarul evreiesc. Anul acesta, 1 Tisrei a căzut pe 30 septembrie. Aşadar, atunci evreii de pretutindeni au intrat în anul iudaic 5780, socotit, conform tradiţiei, de la facerea lumii. Ca o curiozitate, Anul Nou începe în luna Tisrei, care este cea de-a 7-a lună a calendarului (prima lună este Nisan, luna Pesahului (Paştele evreiesc). Evreii au mai avut, în istoria multimilenară, şi alte 3 momente, denumite Anul Nou: 1 Nisan – Anul Nou al regilor (de numărătoare a anilor de domnie), 1 Elul- Anul Nou al zeciuelii la vite şi 15 Svat- Hamisha Asar Besvat – sau Anul Nou al Pomilor. Însă, actual, se consideră Anul Nou propriu- zis, la 1 Tisrei. „Prima lună a anului evreiesc este “tişri”. Aceasta începe cu sărbătoarea numită “Roş Haşana”, care înseamnă Anul Nou. În cea de-a zecea zi a lunii, evreii vor sărbători “Iom Kipur” sau Ziua Ispăşirii, cea mai mare sărbătoare iudaică, zi de post negru. Este o zi sfântă, a suferinţei şi rugăciunii, când credincioşii îşi manifestă căinţa şi imploră iertarea divină şi înscrierea lor în Cartea Vieţii. În cea de-a zecea zi a lunii, evreii au sărbătorit “Iom Kipur” sau Ziua Ispăşirii, cea mai mare sărbătoare iudaică, zi de post negru. Este o zi sfântă, a suferinţei şi rugăciunii, când credincioşii îşi manifestă căinţa şi imploră iertarea divină şi înscrierea lor în Cartea Vieţii”, a explicat prof.univ.dr Corneliu Sabetay.
Celebrare a luminii şi a biruinţei
Sărbătoarea de Hanuca din acest an a început în seara zilei de 22 decembrie. Sărbătoarea de inaugurare, sau sărbătoarea Macabeilor, se celebrează timp de opt zile şi este cunoscută şi ca sărbătoarea luminilor. Ea a fost instaurată de către Iehuda Macabeul împreună cu fraţii săi şi sfatul bătrânilor din Iudeea în anul 165 î.e.n., ca să fie prăznuită în fiecare an, cu bucurie şi veselie, în amintirea purificării Templului şi a sfinţirii altarului. Se mănâncă sufganiot (gogoşi) şi levivot, un fel de chifteluţe de cartofi. În anul celebrării Centenarului Marii Uniri, aprinderea lumânărilor Menorei este ritualul prin care cinstim memoria celor care s-au jertfit pentru libertate şi unitate şi prin care împărtăşim speranţa în viitorul pe care-l construim împreună, sub semnul unităţii în diversitate, pentru noi şi generaţiile care vor urma. Celebrare a luminii şi a biruinţei, Hanuka ne aminteşte de prezenţa sacrului în viaţa de zi cu zi, întărindu-ne în credinţă şi speranţă. 
