Social-democraţii l-au avut, în 2009, pe vremea când Mircea Geoană era preşedintele partidului, pe Klaus Iohannis, drept ofertă de premier, după căderea guvernului Emil Boc, adică… partener, deşi era primar al Sibiului din partea Forumului Democrat German. La ultimele alegeri parlamentare PSD a obţinut 45,7 %, PNL 20%, USR 8,8%, ALDE 5,62%, PMP 5,65%. Doar 12 mandate au lipsit social democraţilor ca să facă un guvern monocolor, fără aportul ALDE. Ca să dobori un guvern, cu o asemenea legimitate populară, -necontestat în stradă, prin mişcări sociale de protest- a fost nevoie de strădanii susţinute, nu glumă. Repetăm ceea ce am mai spus: PNL n-a obţinut nici jumătate din numărul mandatelor deţinute de PSD. Că s-a „lucrat” la corodarea numărului de parlamentari social-democraţi prin racolări, care n-au nici o legătură cu un parlament democratic, pentru a se aduce în discuţie apoi rezultatul de la europarlamentare, totul pare ceva, de-a dreptul aiuritor. Ce ne spune Klaus Iohannis, în alergia sa, de acum organică, faţă de PSD? „Miza alegerilor prezidenţiale este foarte mare şi prezenţa la vot în număr mare este esenţială pentru a avea pentru prima dată, în ultimii 30 de ani, o Românie fără PSD. Acest lucru ar însemna o victorie pentru normalizarea unei societăţi care vrea o schimbare, vrea un nou început, vrea o Românie normală şi corectă”! Atacul este incalificabil. Klaus Iohannis n-a spus că nu mai vrea PSD la guvernare, cum a făcut-o în 2015 după cele întâmplacte la „Colectiv”. Vrea scoaterea de pe scena politică a PSD. Un partid democratic cu milioane de simpatizanţi, cu eurodeputaţi în grupul S&D în Parlamentul European, membru în PES ş.a.m.d.. PSD nu este un partid extremist, deşi avem aşa ceva în Europa, şi încă în ţări cu tradiţie democratică: VOX în Spania, Partidul Libertăţii FPO în Austria, AfD în Germania, La Liga în Italia, Adunarea Naţională în Franţa etc. Şi nu se pune problema, în ţările respective, marginalizării respectivelor partide. PSD a fost dat la o parte de la guvernare prin moţiune de cenzură şi a anunţat că nu va participa la realizarea cvorumului în Parlament, la investirea viitorului guvern. Abia acum vom reveni… la normalitate, PNL urmând să explice electoratului, cât de utile sunt vacanţele prezidenţiale exotice şi cât de genial este preşedintele nostru, în demersurile sale de politică externă. Când guvernul condus de Viorica Dăncilă materializa prevederi ale programului de guvernare, Klaus Iohannis reitera sistematic că mărirea pensiilor şi salariilor nu este sustenabilă. Acum domnia sa şi Ludovic Orban şi-au schimbat discursul: nu se taie pensii şi salarii, dar nu se semnează pactul bunăstării propus de social-democraţi. Ceea ce era de înţeles, s-a înţeles: democraţia dâmboviţeană se doreşte irigată de pusee totalitariste. Nu este exclus ca Mihai Fifor, secretarul general al PSD, să aibă dreptate pe pagina sa de Facebook: “Klaus Iohanis şi-a dat singur… mat”. Singura mare problemă e că tabla de şah, pe care face mutările actualul preşedinte al ţării se numeşte România. Mutarea decisivă o va face însă electoratul luna viitoare.
Acest site utilizează cookie-uri | Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.Sunt de acord