Stadioanele Craiovei, în paragină

2
1110

Dispariţia echipelor de fotbal din Bănie a dus şi la degradarea locaţiilor care găzduiau meciurile

Într-o perioadă în care în România inaugurarea unor arene noi, moderne a devenit deja o modă, Craiova îşi etalează ruinele unui fotbal dispărut – stadioanele sale aflate în paragină. Rămasă fără unul dintre simbolurile oraşului, echipa de fotbal Universitatea Craiova, Bănia nu dispune nici de o infrastructură decentă pentru a atrage investitori interesaţi de un nou proiect fotbalistic. Dacă în anii 90 poseda două echipe de Liga I, una în eşalonul secund şi alte câteva în Divizia C, în 2012 Craiova are şanse mari să nu mai aibă nicio echipă în primele trei eşaloane, singura reprezentantă înscrisă în Liga a III-a, Prometeu, fiind pe un loc retrogradabil la finalul turului. Recent, primarul Solomon a adus în discuţie posibilitatea modernizării stadionul „Ion Oblemenco”, iar preşedintele Consiliului Local, Ion Prioteasa, a prezentat deja un proiect al unui complex destinat Centrului de copii şi juniori, în vecinătatea Aeroportului din Bănie. O dată cu desfiinţarea Universităţii Craiova însă, cele două programe au dispărut şi ele probabil de pe ordinea de zi a municipalităţii.

Stadioane moderne la Bucureşti, Ploieşti, Cluj, Arad, Târgovişte, Giurgiu

În 2011 în România s-au inaugurat 3 arene ultramoderne: stadionul Naţional, „Ilie Oană” la Ploieşti şi „Cluj Arena”. Construite din bani publici, acestea au costat 190 de milioane de euro (Naţional Arena – 55.000 de locuri), 45 de milioane de euro (Cluj Arena – 30.000 de locuri), respectiv 18 milioane de euro (Ilie Oană – 18.000 de locuri). Proiectele unor stadioane de nivel european atrage şi interesul sponsorilor, investitorilor şi implicit al publicului, al cetăţenilor. Sunt în faza de proiect sau deja de construcţie stadioane noi la Târgovişte, Giurgiu sau Arad. Echipa lui Gică Popescu, Chindia Târgovişte, care se află pe locul 3 la finalul turului Ligii a II-a, va juca în curând pe o arenă nouă, după cum a anunţat fostul internaţional. „M-am îndreptat spre Târgovişte pentru că la Craiova nu am găsit sprijin, ba chiar am fost respins când am încercat să mă apropii” a declarat Gică Popescu, acesta renunţând treptat şi la finanţarea la nivel înalt a proiectului şcolii de fotbal pe care a înfiinţat-o la Hanul Doctorului. De asemenea, Primăria Arad va finanţa un stadion modern pentru UTA, în timp ce Ioan Nicolae va construi la Giurgiu, cu ajutorul autorităţilor, o arenă cochetă pentru echipa sa, Astra. De asemenea, stadionul „Municipal” din Severin a fost renovat recent, oraşul de la Dunăre importând şi o echipă de fotbal, chiar de la Craiova.

Arenele din Bănie, adevărate ruine

Stadionul „Ion Oblemenco”, aflat în proprietatea Primăriei, nu mai corespundea competiţiilor, el fiind modernizat în zona tribunei oficiale, a suprafeţei de joc şi a vestiarelor de către ultimul finanţator al Ştiinţei, Adrian Mititelu. În acest moment doar pista de atletism este folosită, iar nocturna s-a mai aprins recent doar pentru un meci de juniori al echipei în care evoluează fiul lui Adrian Mititelu. Demolarea stadionului şi construcţia unuia nou, de 20-25.000 de locuri, cu tribunele apropiate de gazon, ar presupune un cost de aproximativ 20 de milioane de euro de la bugetul local. Fostul „Central” a fost dat în folosinţă acum 45 de ani şi a găzduit şi meciuri ale naţionalei României.

Arena „Tineretului”, pe care Universitatea Craiova a evoluat de la înfiinţare şi în primii ani de Divizia A, se află într-un stadiu avansat de degradare. Fără peluze, fără scaune, cu vestiare improvizate, stadionul aflat în tot în proprietatea municipalităţii este folosit încă de grupele de copii şi juniori ale Consiliului Judeţean. Această locaţie fusese aleasă de Adrian Mititelu pentru construcţia „Arenei Leilor”, însă totul a rămas în stadiul de proiect.

Stadionul „Extensiv”, de 10.000 de locuri, amplasat în Parcul Romanescu, nu are nici el întrebuinţare, însă se prezintă în condiţii acceptabile, având scaunele intacte, iar terenul de joc destul de bun. Ultima echipă care l-a „împrumutat” a fost cea a Regiei de Apă, care s-a mutat însă pe terenul de la „Combinat”, fostul stadion „Chimia”, actual „Oltenia”. Arena din parc, pe care juca odinioară Jiul IEELIF, aparţine fraţilor Mihăilescu, care deţineau în anii 90 echipa Extensiv Craiova, fosta Electroputere. Universitatea Craiova a jucat pe „Extensiv” în 2008, pe vremea când „Ion Oblemenco” era se afla în proces de „cosmetizare”. Stadionul a fost în 2003 gada naţionalei de tineret a României, în meciul din preliminariile Europeanului under 21 contra reprezentativei Bosniei Herţegovina.

Stadionul „Electroputere” este şi el ros de rugină, însă acolo se mai organizează încă meciuri de fotbal, de nivelul ligii a treia, Prometeu Craiova evoluând pe teren propriu în Valea Roşie. Pe „Electroputere” evolua echipa de fotbal cu acelaşi nume a celebrei uzine de locomotive. Stadionul nu are scaune, iar buruienile acoperă în mare parte rugina care a cuprins scheletul metalic pe care s-au înălţat tribunele de 12.000 locuri.

Fără echipe, fără fotbal

Arena „Constructorul” din Lunca Jiului era folosită înainte de 1990 de formaţia Constructorul TCIF, pentru ca pe vremea lui Dinel Staicu să mai fie întrebuinţată de echipa a doua a Universităţii Craiova. Ultima dată când a mai captat atenţia terenul „Contructorul” a fost la finala campionatului Ligii a IV-a Dolj de acum 10 ani, în care s-au înfruntat Chimia Craiova şi CFR Craiova. Nimic din actuala înfăţişare a locaţiei nu mai dă senzaţia că acolo era un stadion de fotbal, doar dacă cercetezi mai atent ierburile poţi descoperi urmele vechii tribune. Al doilea teren al complexului este folosit însă de grupele de juniori ale unui club privat, în timp ce cantonamentul aflat în apropiere este utilizat de firma care îl deţine. Stadionul „Depou” organiza acum un an meciuri de liga a doua, însă o dată cu mutarea echipei Gaz Metan CFR la Severin, pe arena din Bariera Vâlcii mai joacă doar echipele de juniori ale clubului de la Severin, dar şi o formaţie de fotbal feminin din Bănie. Arena „Depou” are două tribune dotate cu scaune şi o semipeluză, neamenajată. Stadionul de la „Hanul Doctorului” (Broscuţa) se află acum în cadrul complexului Şcolii de Fotbal Gică Popescu, alături de alte două terenuri artificiale, de dimensiuni reduse. Pe terenul de la Han evoluează echipa Şcolii de Fotbal Gică Popescu în Liga a IV-a Dolj, dar şi echipele de juniori angajate în competiţiile naţionale la diverse categorii de vârstă. În degradare au intrat şi  stadioanele echipelor „de nişă” ale Craiovei. Arena „General Ion Şulcă” de pe strada „Caracal” era fieful echipei Armata Craiova, desfiinţată recent, la fel ca un alt club de Divizia C, Chimia Craiova, care evolua la „Combinat”, teren moştenit şi de formaţia Triumf Bârca, formaţie retrasă din Liga a III-a anul acesta, pe care s-a instalat CS Apa Craiova, liderul Ligii a IV-a Dolj.

 

2 COMENTARII

  1. …stadioane degradate,industrie aproape inexistenta !Cat de vinovati sunt cei ce au fost in fruntea trebii,cat de vinovata este comunitatea !

  2. Noroc ca avem pe D-nul Nicu Neagoe si Sorin Patrascu care se mai ocupa cu fotbalul Doljan Bravo Dinsilor altfel eram vai mama noastra

Comments are closed.