Întâlnirea bilaterală dintre Donald Trump şi Vladimir Putin, de la Helsinki, a fost înainte de toate un spectacol. Prizaţi mediei, şi unul şi celălalt, ştiau că fiecare gest le va fi analizat şi abundent comentat. Şi comentariile au fost ca niciodată acide, bineînţeles în SUA, unde atât republicanii, cât şi democraţii, în asociere, au denunţat „rusofilia preşedintelui”, care a dezavuat serviciile secrete americane şi a dat dreptate preşedintelui rus în conferinţa de presă comună. FBI-ul estimează că ingerinţa Kremlinului în alegerile prezidenţiale din 2016 în defavoarea candidatului democrat a fost o realitate. La Moscova, Vladimir Putin îşi freacă mâinile, opinând că forţele politice din SUA sacrifică relaţiile ruso-americane, pentru ambiţiile lor, în cadrul unei bătălii politice interne. Ei bine, în plină polemică, privind summitul de la Heksinki, Donald Trump produce o lovitură de teatru: el face cunoscut că îl invită pe Vladimir Putin la Washington, în toamnă, pentru a continua dialogul. O ştire bună pentru Angela Merkel. În acest timp, Donald Trump consideră că „summitul cu Rusia a fost un mare succes în afara adevăraţilor duşmani ai poporului, media fake news”, cum a scris pe Twitter. Interesant este că Vladimir Putin a propus Washingtonului interogarea celor 12 agenţi ai serviciilor de informaţii ruse inculpaţi în SUA, pentru interferenţa în alegeri, cu condiţia unei „reciprocităţi” privind americanii bănuiţi de „activităţi ilegale”. Donald Trump a refuzat această „ofertă generoasă”. Oricum, discuţiile tete-a-tete, Trump-Putin, fac obiectul unor intense dezbateri. Mai mulţi congresmeni au cerut ca interpretul preşedintelui american să fie intervievat de Congres. A mai apărut însă un element nou. În conferinţa comună de presă, susţinută de Donald Trump şi Vladimir Putin, după repreizele de dialog avute, tete-a-tete şi în format lărgit, referirile la situaţia confuză din Estul Ucrainei au lipsit, poate şi pe motivul că niciuna din întrebările jurnaliştilor prezenţi n-au vizat starea de fapt existentă. Cu toate acestea, ambasadorul Rusiei în SUA, Anatoli Antonov, într-o conferinţă de presă, a anunţat, ieri, că „această problemă a fost discutată, avansate fiind propuneri concrete, nu este niciun secret”. Potrivit agenţiei Bloomberg care citează surse anonime, Vladimir Putin ar fi propus lui Donald Trump, ţinerea unui referendum în regiunile separatiste din Estul Ucrainei, pentru rezolvarea conflictului, care a făcut peste 10.000 de morţi după 2014. Tot Bloomberg menţionează că referendumul propus de Putin ar urma să se deruleze în prezenţa observatorilor internaţionali, în vederea obţinerii statutului de republică autoproclamată, de către Lugansk şi Doneţk care au scăpat controlului Kievului. Anatoli Antonov nu a comentat această informaţie. Dacă acest proiect este adevărat, el este respins de autorităţile ucrainiene, care acuză Rusia de susţinerea militară a rebelilor pro-ruşi, ceea ce Moscova dezminte sistematic. Fostul premier ucrainian Arseni Iatsieniuk a afirmat că aceste subiecte de negociere cu preşedintele Putin sunt o minciună. Discuţia tete-a-tete, de două ore, de la Helsinki, dintre Putin şi Trump în absenţa consilierilor lor, face în continuare obiectul unor intense presupuneri. Dar, ceea ce se poate decripta din întreaga desfăşurare a summitului este că „problema ucrainiană” nu a constituit o temă ardentă a dialogului. Dar nu este exclus ca ea să fie acroşată, pe larg, într-o proximă întâlnire, alături de stoparea terorismului, securitatea Israelului, proliferarea nucleară, atacurile cibernetice, comerţul, Coreea de Nord şi multe altele, pe care Donald Trump o doreşte, de data aceasta la Casa Albă. Ceea ce înseamnă că, pe tabla de şah, aşezarea convenabilă a pieselor presupune încă nu puţine mutări.