Vestea este proastă şi vine de la Bruxelles, după ce primele elemente ale bugetului Comisiei Europene, pentru perioada 2021-2027, au fost dezvăluite miercuri 2 mai a.c. În esenţă, Comisia Europeană pledează pentru o reducere cu aproximativ 5% a fondurilor alocate Politicii Agricole Comune (PAC) şi Politicii de Coeziune, consacrată regiunilor cele mai sărace din cadrul UE. Justificarea? S-a avut în vedere noua realitate a UE, cu 27 de ţări. Comisarul european pentru buget, Gunther Oettinger, a confirmat în faţa presei, reducerea bugetului PAC, ceea ce atrage implicit scăderea ajutoarelor directe pentru agricultori, cu 4% după unele surse, cu 5% după altele. Şi scandalul a devenit iminent. „Propunerea este inacceptabilă. Ea comportă un risc, fără precedent, asupra viabilităţii exploatărilor agricole şi un impact periculos asupra veniturilor agricultorilor pentru că ajutoarele directe constituie o plasă de siguranţă esenţială. Franţa nu va accepta nicio reducere a ajutoarelor directe pentru agricultori”, a spus ministrul de resort, Stephane Travert, într-o conferinţă de presă. Puternicile sindicate franceze din agricultură s-au alertat deja, după ce erau baricadade într-o stare de iritare. Agricultura este sacrificată, datorită golului (circa 10 miliarde euro – anual) lăsat prin Brexit. Subiectul este exploziv. Franţa a fost unul dintre iniţiatorii Politicii Agricole Comune (PAC), dar şi principalul beneficiar cu peste 9 miliarde euro anual, în perioada 2014-2020. Agricultorii francezi cer deja lui Emmanuel Macron să găsească un acord cu Angela Merkel, pentru menţinerea sprijinului pe unitatea de suprafaţă, aşa cum a fost prevăzut. Reducerea de 5% s-ar traduce printr-un buget anual de 365 miliarde euro, faţă de 408 miliarde euro în prezent. Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură, ştie că o asemenea măsură afectează implicit şi agricultorii din ţara sa, Irlanda, unde profilul agricol este precumpănitor. Dar afectaţi sunt, în egală măsură, agricultorii germani, francezi, italieni, greci şi cei din Estul Europei. Paradoxul este că bugetul multianual al UE, pentru perioada 2021-2027, va fi de 1.279 miliarde euro, fără aportul Marii Britanii. Deci mai mare, faţă de bugetul de 1.087 miliarde euro pentru perioada 2014-2020, când UE conta pe aportul a 28 de ţări, înainte de ruptura cu un contribuabil puternic. Noile priorităţie ale Uniunii Europene ar urma să fie apărarea, informatizarea, infrastructura şi migraţia, precum şi investiţiile în cercetare şi inovaţie. Mai mulţi eurodeputaţi au criticat actuala construcţie a bugetului. Sume mari sunt destinate fondului european de apărare, circa 13 miliarde euro, iar o altă anvelopă, de 6,5 miliarde, este consacrată mobilităţii militare în Europa. Aşadar, apărarea a devenit un capitol nou în bugetul european, neregăsit în exerciţiul 2014-2020. Bruxelles-ul mai propune restrângerea accesului la fondurile UE în caz de violare a statului de drept, o iniţiativă fără precedent. Afirmaţia aparţine preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, şi a fost făcută în faţa Parlamentului European. În virtutea acestei propuneri, UE poate suspenda, reduce sau restrânge accesul la finanţarea din partea UE, la o manieră proporţională cu gravitatea sincopelor. Dar o asemenea prevedere propusă de Comisia Europeană trebuie adoptată de Consiliul European, prin votul majorităţii calificate „inversată”. Adică recomandarea poate fi respinsă de o majoritate constituită din 55% din state, reprezentând 65% din populaţia UE. Proxima şedinţă a Parlamentului European de la Strasbourg se anunţă, aşadar, realemente încinsă, în primul rând prin prevederea privind reducerea bugetului PAC.
