Salvarea Greciei: Europa pune condiţii

1
422

Grupul celor 20, reunit pe 3 şi 4 noiembrie a.c. la Cannes, într-un summit a cărei ordine de zi a fost bulversată prin anunţarea referendumului grec, trebuie să aducă răspunsuri la criza din zona euro şi „să arate angajamentul său în favoarea celor săraci şi al creşterii economice”, cum a menţionat secretarul general al ONU, Ban Ki-moon. Altfel, protecţia socială se află pe agenda G20, iar starea de sănătate a celor mai săraci va fi şi ea discutată, explică responsabilii „Medici fără frontiere”. Iniţial, Ban Ki-moon crezuse că „reflecţia la G20 va fi axată pe investiţiile inteligente pe termen lung şi durabil”, ceea ce ar fi trebuit să figureze pe agenda discuţiilor. Numai că adevăratul summit a fost prefaţat de un dublu summit. Autentic tratament şoc, pe care Europa l-a suportat din cauza crizei greceşti. Ceea ce a bulversat complet agenda prestabilită a liderilor europeni, reuniţi miercuri după-amiază la Cannes, în ajunul deschiderii oficiale a G20, pentru a încerca să restabilească ordinea în casa lor. Fondatorii euro au fost zdruncinaţi de decizia surpriză a premierului grec, Georges Papandreou, de a supune acordul liderilor europeni, din 27 octombrie, de la Bruxelles, unui referendum. Convocat pentru a oferi explicaţii la această decizie, liderul grec a sosit la Cannes, încă de miercuri seara târziu. Într-o conferinţă de presă, Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy au arătat o mare iritare, atât în formă, cât şi pe fond. „Nu vom lăsa să fie distrusă Europa şi euro” a spus Nicolas Sarkozy. Care a detaliat trei puncte cheie. Primul este punerea în operă, imediat, a deciziilor summitului din 27 octombrie a.c. O reuniune a miniştrilor de Finanţe cu Comisia Europeană era prevăzută pentru ieri, în vederea materializării planului adoptat. Sarkozy a arătat, apoi, că liderii europeni sunt, în continuare, dispuşi să ajute Grecia, cu condiţia ca această ţară să-şi îndeplinească angajamentele. În fine, şeful statului francez a precizat că cel de-al şaselea vărsământ de la FMI şi UE, în valoare de 8 miliarde euro, nu va fi virat decât dacă Atena adoptă măsurile ultimului summit. În ceea ce priveşte referendumul, cei doi lideri europeni au fost foarte direcţi. Ei aşteaptă un vot cât mai curând posibil. Georges Papandreou a precizat că referendumul s-ar putea desfăşura pe 4 decembrie. Pe fond, desigur, poporul grec este suveran, dar Nicolas Sarkozy a cerut răspunsul la o singură întrebare: Grecia vrea sau nu să rămână în zona euro? Aceste mesaje par să fi fost înţelese de către prim-ministrul grec, care a dorit să aducă precizările de rigoare: referendumul va arăta dacă Grecia vrea să rămână în zona euro.

Cele şase teme ale summitului de la Cannes Relansarea creşterii economice, reformarea sistemului monetar internaţional, lupta contra volatilităţii de produse agricole, regularizarea pieţelor financiare, ajutorarea financiară a dezvoltării şi reformarea marilor instituţii internaţionale, acestea sunt temele care figurau pe agenda G20, teme importante şi, în plus, conflictuale.

Un balet diplomatic

Ţările membre ale G20 s-au întâlnit, ieri dimineaţă, pentru o nouă reuniune de criză pe chestiunea greacă, înainte de deschiderea oficială a summitului, care a început la orele prânzului. Beijingul ar putea lua în considerare creşterea investiţiilor sale în Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF), având în vedere caracterul vag al propunerilor de a creşte ponderea sa, a declarat secretarul de stat chinez al Finanţelor, Zhu Guanguno, în timp ce preşedintele Hu Jintao lua dejunul cu preşedintele Sarkozy. Pe fondul îngrijorării generale, FESF a renunţat a ridica 3 miliarde euro, din cauza deteriorării condiţiilor de pe pieţe. Directorul său, Klaus Regling, aşteaptă votul deputaţilor greci. Dar semnalul este tulburător, din moment ce zona euro interesează investiţiile chineze, ruseşti sau braziliene. Un alt semnal de îngrijorare: diferenţa între rata dobânzii la împrumuturile franceze şi germane pe 10 ani, care a atins ieri un nivel record. Niciodată de la crearea zonei euro Parisul n-a împrumutat la fel de mult comparativ cu Berlinul. Riposta europeană la decizia guvernului grec va avea loc în două forme. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a estimat că respingerea planului de salvare va avea consecinţe politice incalculabile. Un al doilea răspuns îl va oferi Parisul: „Noi regretăm solemn anunţul făcut, a menţionat Francois Fillon, în Adunarea Naţională. Grecii trebuie să spună rapid şi clar dacă aleg sau nu să rămână în zona euro”.

“Referendumul va fi o posibilitate de a răspunde la întrebări. Dacă avem un consens politic, referendumul nu mai are rost. Am mai mare încredere în popor decât în clasa politică. Dacă respingem, prin referendum, deciziile luate, va însemna ieşirea din zona eur.”,a spus Georgios Panandreou, aseară, în Parlamentul grec.

Premierul grec dezminte zvonurile demisiei

Ieri după-amiază, în presa străină a apărut informaţia conform căreia premierul elen, Georges Papandreou, s-a declarat de acord să renunţe la funcţia deţinută, pentru a lăsa locul unui guvern de coaliţie. Presupusul său înlocuitor urma să fie fostul vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene, Lucas Papademos. În prealabil, ministrul de Finanţe grec, Evangelos Venizelos, se declarase un opozant al referendumului, estimând că apartenenţa Greciei la euro este o realizare istorică a poporului grec, care nu poate fi pusă la îndoială. Acest lucru nu poate depinde de un referendum, a declarat el într-un comunicat difuzat după întâlnirea premierului Georges Papandreou, la Cannes, cu liderii europeni şi ai FMI, reuniţi pentru summitul G20. Oficialii europeni s-au arătat tranşanţi: guvernul de la Atena nu va primi a şasea tranşe din împrumutul acordat de Uniunea Europeană şi FMI decât după rezultatele referendumului. Statul elen mai are bani pentru a rezista doar până la mijlocul lunii decembrie, a declarat, ieri, o sursă guvernamentală, în contextul amplificării temerilor privind momentul în care Atena va primi a şasea tranşă dintr-un ajutor de 110 miliarde euro. Fără banii de la UE şi FMI, statul elen ar intra în faliment. Aseară, Georgios Papandreou a dezminţit zvonurile demisiei, dar a cerut în aceste vremuri grele ca partidul său, PASOK, să-şi armonizeze poziţiile cu principalul său adversar politic Noua Democraţie.

 

Sarkozy şi Merkel au lansat „un apel solemn” poporului grec

Pentru a nu dramatiza evenimentul, Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy au lansat un „apel solemn” poporului grec, suveran, pentru un compromis politic şi pentru a spune „da” monedei euro. A fost, de bună seamă, o încercare de calmare a pieţelor financiare, după ce, pentru prima dată, s-a născut ipoteza ieşirii unei ţări din zona euro.

 

 

Există un risc al contagiunii?

Răspunsul la această interogaţie este afirmativ şi este motivul pentru care Franţa, Germania şi partenerii lor europeni au refuzat, până în prezent, ipoteza falimentului Greciei. Neîncrederea pieţelor financiare şi a investitorilor ar putea fi extinsă spre alte verigi slabe ale zonei euro, precum Italia, Portugalia sau Spania. În ultimele zile, Franţa a văzut, de asemenea, decalajul faţă de Germania, ratele diferite la care împrumută cele două ţări. Sistemul financiar, care a încorporat Europa, este de aşa natură croit, încât situaţia din Grecia ar avea, inevitabil, un efect negativ asupra tuturor băncilor din zona euro.

 

 

1 COMENTARIU

  1. Maestre , lasa Grecia in pace caci nu este problema noastra!
    Iti sugerez sa citesti articolul din Jurnalul National “o ferma de vaci falimentara blocheaza o investitie de 100 milioane euro”.Poate ii spui si D-lui Gavan sa citeasca articolul!

Comments are closed.