Un fapt de-a dreptul notabil: preşedintele Klaus Iohannis a participat, ieri, la deschiderea Târgului Indagra, de la Romexpo, aflat la a 22-a ediţie. Organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României, sub înaltul patronaj al preşedintelui Klaus Iohannis, cel mai mare târg agricol din ţară, beneficiază de expozanţi din ţări cu potenţial agricol consacrat, prezente pe piaţa agro-alimentară mondială, precum Austria, Belgia, Bulgaria, China Cehia, Coreea de Sud, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Slovenia, Spania, Turcia, Ucraina, Ungaria. Un detaliu: în Franţa, de o jumătate de secol, Salonul internaţional de agricultură, deschis an de an, în ultima decadă a lunii februarie, la „Porte de Versailles”, constituie un eveniment de referinţă, beneficiind de prezenţa sistematică a preşedintelui ţării, care dialoghează deschis, ore în şir, cu actorii agriculturii din Hexagon. Culegând informaţiile veridice de la „sursă”. Cum orice târg agricol internaţional arată bine, şi Indagra – ediţia din acest an – nu face excepţie. Cu atât mai mult cu cât ministrul de resort, Petre Daea, în repetate rânduri, a stăruit asupra bunelor producţii legumicole, cerealiere, viticole şi nu numai, obţinute ca rod al politicilor sectoriale ale actualului guvern. Românii contează de-a dreptul pe piaţa cerealelor. Şi poate a vinurilor de calitate, mai nou. Un lucru bun. Dar insuficient. Deficitul comercial, în domeniul agro-alimentar, rămâne însă sufocant, depăşind un miliard de euro. Fiindcă, dacă importurile au crescut cu 17% faţă de anul trecut, atingând cifra de 3,5 miliarde de euro, exporturile au crescut doar cu 4,5%. Şi preşedintele Klaus Iohannis a făcut referire la această nefastă stare de lucruri, care dăinuie de ani de zile. Nu dispunem de linii de procesare, avem un sector zootehnic anemic, la toate speciile animale şi păsări, cu slabe nădejde de întremare. Preşedintele României a amintit că, până în 2020, prin Politica Agricolă Comună (PAC) ţara noastră va beneficia de fonduri europene, în valoare de circa 20 miliarde euro, aproape vitale capitalizării exploataţiilor agricole. A recomandat, în context, „asocierea” micilor fermieri, pentru a se evada din „capcana agriculturii la scară mică”. Eterna discuţie, lipsită de aderenţa necesară. Şi avem la îndemână exemplul cultivatorilor de pepeni verzi şi galbeni din sudul judeţului nostru. Oricât de mioritic, cu „oaia sa descântată” excesiv, ar fi ministrul Petre Daea, indiscutabil de bună credinţă, imensul deficit comercial din domeniul agro-alimentar, reprezintă o fotografie nemişcată a stării de lucruri. Că aceasta este o moşteneire nefastă de la guvernele anterioare poate fi luată în seamă. Însă strategia imediată nu poate avea drept coordonate decât corectarea statutului de piaţă de desfacere, în domeniul agro-alimentar pe care îl are actualmente România. Şi sunt multe de spus. Să nu ne iluzionăm, cumva, că nu convine actuala stare de lucruri multinaţionalelor. În absenţa unor camere agricole viabile, şi ce s-a mai discutat despre ele, a unor direcţii pentru agricultură şi dezvoltare rurală, ca foruri metodologice, a preluării unor forme organizatorice moderne, din ţări ale Uniunii Europene, stimularea producţiei bio, despre care se vorbeşte atâta, ne vom amăgi doar cu nişte randamente, pseudo-competitive, cum facem în prezent. Şi dacă, nu înainte de toate, atunci concomitent, un plus de interes pentru cercetarea ştiinţifică, ajunsă o cenuşăreasă, ca şi învăţământul mediu şi superior în domeniu, trebuie dovedit. Cât mai grabnic. În rest, Indagra va fi neîndoielnic o reuşită.