Ion Iliescu, fost preşedinte al României, a ajuns ieri-dimineaţa la Parchetul General, unde a fost chemat de procurorii militari pentru a i se aduce la cunoştinţă actul de inculpare în dosarul Mineriadei, cauză în care fostul şef de stat este acuzat de infracţiuni contra umanităţii. Întrebat de jurnalişti dacă se consideră vinovat de evenimentele din 1990, Ion Iliescu a declarat: “Nu, bineînţeles că nu”.
Potrivit procedurii, fostului preşedinte i s-a prezentat actul de inculpare, punerea în mişcare a acţiunii penale fiind una dintre măsurile luate înainte de trimiterea dosarului în judecată. În condiţiile în care va dori, Ion Iliescu poate da declaraţii anchetatorilor în legătură cu acuzaţiile care i se aduc.
“Nu a dat nicio declaraţie. A fost o activitate care s-a desfăşurat la momentul ăsta pentru că ea nu a putut fi desfăşurată în decembrie. A fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de dumnealui, a căpătat o calitate nouă, alta decât cea pe care o avea anterior, cea de inculpat. Învinuirea o cunoaşteţi cu toţii, 439 – infracţiuni contra umanităţii. Ion Iliescu a luat act. Urmează să ne pregătim apărarea. Acest dosar a fost redeschis în 2014. Este o ordonanţă de redeschidere dată de fostul procuror general Tiberiu Niţu. Trebuie să o evaluăm, să vedem ce e acolo, să vedem materialul dosarului şi o să primiţi toate informaţiile în legătură cu poziţia dumnealui”, a declarat Adrian Georgescu, avocatul fostului preşedinte. Întrebat despre relaţiile României cu SUA, Ion Iliescu a declarat, “în toate privinţele cred că se menţin în direcţia bună”.
Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, dar şi fostul premier Petre Roman, precum şi Gelu Voican-Voiculescu, Virgil Măgureanu şi alte persoane au fost inculpate în dosarul Mineriadei din 1990, au anunţat procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe 23 decembrie, de la acea dată fiind chemaţi toţi cei care sunt vizaţi de anchetă pentru a fi înştiinţaţi.
Procurorii militari susţin că există probe potrivit cărora aceştia ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva populaţiei civile, ceea ce ar fi dus la uciderea prin împuşcare a patru oameni, rănirea prin împuşcare a trei, vătămare integrităţii fizice şi psihice a 1.269 de oameni şi privarea de libertate a alţi 1.242.