Preşedintele autorităţii palestiniene, Mahmoud Abbas (foto), urma să prezinte, aseară, de la tribuna ONU, solicitarea recunoaşterii statului palestinian. Ceea ce s-a şi întâmplat, discursul sau fiind transmis live, inclusiv de CNN. Rămâne de găsit un compromis pentru evitarea unui veto american. „Acesta este un demers clasic, a spus un diplomat arab, adică forţezi o parte, lăsând poarta deschisă unei soluţii negociate de altă parte”. Este puţin probabil revirimentul şi preşedintele Mahmoud Abbas ar urma să ceară acum recunoaşterea statului palestinian în faţa Consiliului de Securitate al ONU, la New York. O iniţiativă istorică de-a dreptul, care sună ca un eşec pentru diplomaţia internaţională şi, în special, americană, incapabilă să-l convingă pe liderul palestinian să renunţe. Dar, în ultimele ore, delegaţia lui Mahmoud Abbas a avut grijă să ia în considerare şi alte scenarii alternative, o modalitate de a arăta că nimeni nu doreşte să se ajungă în impas, cum s-au exprimat surse diplomatice. După enunţarea planului francez, rămân de explorat şi alte numeroase căi. Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, a schimbat, oarecum, miercuri, de la tribuna ONU, situaţia, propunând un acord de pace de-acum într-un an şi un statut intermediar de observator pentru Palestina, în faţa Adunării Generale. Statutul de stat observator permanent ar putea evita perspective catastrofice, de pildă un veto american la cererea de adeziune palestiniană, în Consiliul de Securitate. Miercuri seară, negociatorul palestinian, Nabil Chaath, a arătat clar că Mahmoud Abbas ar putea lua în considerare două abordări. „Preşedintele Abbas doreşte, personal, să nu fim suspectaţi de lipsă de seriozitate, dacă noi ne adresăm celor două instanţe în acelaşi timp, a spus el. Aceasta va oferi timp Consiliului de Securitate pentru examinarea cererii noastre, înainte de a ajunge în Adunarea Generală”. În realitate, toată lumea încearcă să profite de lentoarea procedurilor ONU, pentru a evalua dacă un compromis rămâne posibil, pentru relansarea procesului de pace. Mahmoud Abbas urma să remită, ieri dimineaţă, o cerere oficială de recunoaştere, secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, care o va studia înainte de a o remite Consiliului de Securitate. Acesta din urmă va analiza, de asemenea, textul, înainte de a elabora o rezoluţie. Ceea ce înseamnă că un eventual vot nu va avea loc înainte de câteva săptămâni. În acelaşi timp, Franţa, SUA şi cvartetul (SUA, Rusia, UE şi ONU) vor încerca să relanseze negocierile între israelieni şi palestinieni. Mesajul palestinian lasă loc pentru discuţii. Abbas nu va putea obţine mai mult în tentativa recunoaşterii simbolice a statului palestinian. Dar el nu are nici un interes să provoace o criză internaţională. Pentru a se merge mai departe, comunitatea internaţională va trebui să surmonteze diviziunea clară apărută în ultimele zile în privinţa modului de abordare a chestiunii israeliano-palestiniene. În discursul său la ONU, Nicolas Sarkozy a sugerat că a sosit timpul unei abordări multilaterale, cu participarea directă a celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate. Pentru moment, Washingtonul s-a abţinut să comenteze iniţiativa franceză, iar Barack Obama a refuzat să răspundă jurnaliştilor pe acest subiect. Statutul de stat observator, propus de Franţa, chiar dacă garantează un vot favorabil în Adunarea Generală, ridică unele probleme. Palestina ar putea sesiza Curtea Penală Internaţională pentru o potenţială urmărire a Israelului. Ipoteză respinsă deja de Catherine Ashton, şefa diplomaţiei europene. Şi preşedintele francez a afirmat că palestinienii, dacă vor urma calea franceză, nu trebuie să se angajeze în acţiuni incompatibile cu continuarea negocierilor. Pe scurt, totul rămâne de făcut, mai puţin ceea ce este pe masă, a constatat un alt diplomat. Franţa a refuzat să spună cum va vota în Consiliul de Securitate în cazul cererii de aderare palestiniană. Miercuri, ministrul francez de Externe, Alain Jupe, a precizat eforturile întreprinse, refuzând alte comentarii. Un interesant punct de vedere l-a exprimat istoricul Rashid Khalidi, titular al catedrei de Studii arabe la Universitatea Columbia, din New York, fost consilier al delegaţiei palestiniene la Madrid şi Washington, în 1991 şi 1993, de asemenea, un fost prieten personal al lui Barack Obama, din vremea când preda la Chicago. El spune că violenţele din 2008-2009 au condus la uciderea a 1.300 de palestinieni şi 13 israelieni, iar „politica americană rămânând un obstacol pentru o pace durabilă”.
