UE a aprobat propunerile Comisiei Europene privind stabilirea unor limite mai stricte pentru principalii cinci poluanţi atmosferici din Europa. Noul act normativ, Directiva privind plafoanele naţionale de emisie (PNE), a intrat la finele anului trecut şi este elementul central al unui program mai amplu: „Aer curat pentru Europa”.
Prin aplicarea ei, directiva va reduce cu aproximativ 50% efectele negative ale poluării atmosferice asupra sănătăţii, până în 2030. Ea aduce, de asemenea, beneficii substanţiale calităţii apelor dulci, solului şi ecosistemelor şi contribuie la combaterea efectelor particulelor nocive care generează schimbări climatice, cum ar fi negrul de fum. „Noile norme europene privind calitatea aerului constituie un punct de referinţă în lupta împotriva poluării atmosferice, care este un «ucigaş invizibil». Poluarea atmosferică face anual peste 450 000 de victime în Europa, de peste zece ori mai mult decât accidentele rutiere. Acum este rândul guvernelor naţionale să acţioneze, punând în aplicare aceste norme, astfel încât cetăţenii să poată respira un aer mai curat. Vom sprijini statele membre să facă faţă acestei provocări pentru ca starea de sănătate a cetăţenilor UE să se îmbunătăţească.”, a subliniat Karmenu Vella, comisarul pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, a declarat:
Un program naţional de control al poluării atmosferice
Statele membre au ca termen de transpunere în legislaţia naţională data de 30 iunie 2018. Ele trebuie să elaboreze, până în 2019, un program naţional de control al poluării atmosferice în care să stabilească măsurile de reducere a celor cinci poluanţi principali, cu procentele convenite pentru 2020 şi 2030. Statele membre trebuie, de asemenea, să asigure coordonarea acestor măsuri cu cele din planurile pentru domenii cum ar fi transporturile, agricultura, energia şi clima.
Comisia va colabora cu statele membre pentru punerea în aplicare corespunzătoare a Directivei şi va facilita accesul la instrumentele de finanţare ale UE. Ea îşi propune să creeze un Forum pentru aer curat, până în toamna lui 2017, care să faciliteze schimbul de experienţe şi bune practici între părţile interesate.
Protocolul de la Göteborg
În decembrie 2013, Comisia a publicat programul „Aer curat pentru Europa”, ce actualizează obiectivele politicii privind calitatea aerului pentru 2020 şi 2030 şi include propunerea de directivă PNE. Directiva stabileşte plafoanele maxime anuale de emisie aferente fiecărei ţări pentru principalii cinci poluanţi: particulele fine de materie (PM2,5), dioxidul de sulf, oxizii de azot, compuşii organici volatili nemetanici şi amoniacul. Angajamentele de reducere pentru 2020 sunt identice cu cele asupra cărora statele membre au convenit deja la nivel internaţional în cadrul revizuirii din 2012 a Protocolului de la Göteborg, calea ratificării acestuia fiind astfel deschisă.
