Mai sunt cîteva zile şi Craiova are tot dreptul să sărbătorească o aniversare, chiar dacă nu este una „rotundă”. A trecut mai bine de un secol de când, în ceea ce înseamnă învăţământul craiovean, a apărut „Şcoala comunală Petrache Trişcu-Mircea şi soţia”. Anii s-au scurs, la un moment dat s-a vorbit, după 1990, chiar de desfiinţarea sa, aşa cum s-a întâmplat cu fosta Şcoală nr.4, aflată în apropiere (actualul Palat al Copiilor – n.r.), de la care a preluat, pentru o perioadă, şi copiii aflaţi în zonă, dar instituţia a fost salvată, prin transformarea sa în Liceul cu Program Sportiv „Petrache Trişcu”. Din acel moment, anul 1997, rezultatele au început să vină în şir, medaliile la toate competiţiile sportive, indiferent de natura concursurilor (naţionale, regionale, mondiale sau olimpice), sosind unele după altele. La ora actuală LPS „Petrache Trişcu” face parte din istoria sportului şi învăţământului românesc. La Olimpiada de la Rio de Janeiro, au fost prezenţi cinci foşti absolvenţi ai unităţii, iar una dintre ele a fost încununată cu medalia de aur, alături de antrenorul său, de asemenea provenind de aici. Este vorba despre Loredana Iordăchioiu – Dinu, respectiv prof. Dan Podeanu. Viitorul se arată plin de speranţe, cu atât mai mult cu cât sunt depuse eforturi în acest sens, dar se află în aşteptare, cu rezolvare rapidă, ajutorul instituţiilor abilitate.
În 1826, se năştea, la Craiova, Petrache Trişcu-Mircea, cel care va deveni comerciant, moşier şi, într-o vreme, viceprimar al Craiovei. A urmat cursurile primare la Şcoala „Obedeanu”, absolvite în 1838, fiind apoi înscris la Şcoala Centrală (actualul Colegiu Naţional „Carol I”) din Craiova, iar studiile şi le va finaliza la Timişoara. În 1870, se căsătoreşte cu Maria, fiica „comersantului” Dumitru Mihail, din Iaşi. Cei doi soţi nu au avut copii, în 1890 moare Maria, iar Petrache îi supravieţuieşte până pe 11 noiembrie 1886. Cu o lună înainte deces, lasă un testament prin care a dorit să se înalţe o şcoală primară, … „pe locul meu viran din acest oraş, aflat în mahalaua Sfântul Ioan Hera, pe a cărui frontispiciu va fi întotdeauna inscripţia „Şcoala comunală Petrache Trişcu-Mircea şi soţia”, cu litere de aur, iar în sala de recepţiune a şcolii se va pune pe vecie bustul meu şi al decedatei mele soţii, preaiubita Maria, legate între dânsele prin inscripţiunea FONDATORII. Această şcoală se va înălţa şi se va întreţine de legatara mea universală; în ceea ce priveşte plata corpului profesoral, al servitorilor şi a celor alte necesări, cu venitul proprietăţii mele Urzicuţa, din plasa Balta, judeţul Doljiu ”, menţiuni inserate în monografia liceului, semnată de înv. Valentin Berezovschi, în lucrarea „Şcoala primară de băieţi „Petrache Trişcu”, (1890 – 2000)”, scoasă de sub tipar în anul 2003.
Peste o sută de ani de istorie
După decesul fondatorului, s-a ţinut cont de dispoziţiile testamentare, iar pe 17 aprilie 1889, în prezenţa primarului Nicolae Racoviţă şi a prefectului Nicolae Economu s-a pus piatra de temelie a clădirii proiectate de inginerul şef al Craiovei, C. Litarezek ,execuţia fiind acordată antreprenorilor Domenico Costa şi Dumitru Nedelcu. Recepţia lucrării a fost făcută pe 21 iulie 1890, iar pe 1 septembrie începeau cursurile, la şcoala care purta denumirea lăsată cu limbă de moarte de către Petrache Trişcu.. În 1893, titulatura va fi de Şcoala Primară de băieţi nr.9 „Petrache Trişcu-Mircea”, iar între 1908-1911, se va numi Şcoala Primară Urbană de băieţi nr.9 „ PetracheTrişcu-Mircea”. Între 1948-1966, se va intitula „Şcoala elementară de 7 ani nr.5”. În 1968, are loc unificarea cu Şcoala Generală nr.6, aflată în aceeaşi curte, fostă, pe vremuri, Şcoala de Fete „Elena Cuza – Doamna” şi devine Şcoala Generală nr.5, denumire purtată până în 1990, când revine la ceea ce ştia toată lumea – Şcoala „Petrache Trişcu”. În 1977, clădirile au fost afectate de cutremur, iar cursurile au fist ţinute, timp de câteva luni de zile, la Liceul de Arte „Marin Sorescu”. Un incendiu a afecta, câţiva ani mai târziu, din fericire cu pagube minore, clădirea.
În 1997, s-a dat semnalul de salvare
După 1990, s-a intrat în declin, scăderea numărului de elevi din circumscripţie fiind principala cauză. Fosta Şcoala nr.4 fusese deja desfiinţată, iar copii au fost preluaţi la „Trişcu”. Nici aşa nu se putea atinge necesarul, iar fiorii dispariţiei apăreau tot mai pregnant. Salvarea a sosit în 1997, atunci când s-a hotărât unificarea instituţiei de învăţământ cu Clubul Sportiv „Olimpia”. „A fost momentul de cotitură. Primul director a fost prof. Mircea Alecu, un om cu merite deosebite. Din acel moment, s-a văzut o creştere a învăţământului doljean, cu preponderenţă în cel sportiv. Baza materială s-a îmbunătăţit continuu, clădirea fostei Şcoli de fete a fost reabilitată prin Banca Mondială, cu fonduri alocate de Guvernul Japoniei, iar în 2003 a fost dată în folosinţă Sala de scrimă, prin programul guvernamental „Săli de sport”. În toţi aceşti ani, rezultatele sportive, şi nu numai, s-au înmulţit ”, spune prof. Geri Mitroi, actual director al LPS „Petrache Trişcu”.
Peste 500 de elevi învaţă într-o unitate de învăţământ istorică
Actualmente, la LPS „Petrache Trişcu” sunt peste 500 de elevi înscrişi în clasele I-XII, 90 dintre aceştia fiind cuprinşi în învăţământul primar. Din cel gimnazial, începe distribuţia pe discipline sportive. Sunt şase sporturi pentru care sunt pregătiţi copiii şi adolescenţii: scrimă, lupte, judo, atletism, karate, badminton. În clasele V-VIII, copiii sunt îndreptaţi spre lupte şi judo, în principal. La liceu, deja este vorba despre ceva în plus, iar locurile scoase la concurs de admitere sunt la scrimă şi atletism. „În fiecare an de liceu, avem câte o clasă şi jumătate pentru atletism şi restul pentru scrimă. Practic, vorbim despre 42 de elevi la probele atletice şi 14 la scrimă, în fiecare an de studiu, cele pe care se şi concurează, pe filiera vocaţională. Ultimele medii de admitere, în acest an, au fost 8,52 (atletism) şi 8,27 (scrimă), la finalizarea studiilor tinerii obţinând certificat de instructor sportiv. Dar noi nu pregătim numai sportivi, ci ne îngrijim şi de cultura generală a elevilor. Avem un corp profesoral foarte bine pregătit, din toate punctele de vedere”, a mai spus Geri Mitroi.
Fabrica de medalii de la „Trişcu”
Profilul liceului este unul sportiv, iar instruirea este cea adecvată. În ultimii ani, aici s-a dezvoltat o adevărată fabrică de medalii, iar cele din aur, argint şi bronz se pot constitui într-un adevărat tezaur. Practic, este foarte greu să le numeri, fiind ceva de ordinul sutelor, dacă nu al miilor. „Numai în 2015, am obţinut 234 de medalii, dintre care din aur au fost 54, din argint – 70 şi din bronz – 110. La Campionatele Mondiale, am înregistrat nouă distincţii, patru din aur, trei din argint şi celelalte din bronz, la Campionatele Europene am avut 11 medalii, două din metalul cel mai preţios, una din argint, iar la Campionatele Balcanice am obţinut trei poziţii pe ultima treaptă a podiumului de premiere. În acest an, până la 1 august, înregistrăm 56 de medalii la karate (nouă la Campionatele Mondiale), 30 la judo (una la Campionatele Balcanice), 27 la scrimă, 20 la atletism şi 13 la lupte (una la Campionatele Europene, prin Ştefania Priceputu)”, a mai spus Geri Mitroi.
Cinci foşti sportivi de la LPS, la Rio: unul este campion olimpic
Rezultatele se văd şi prin prezenţa, la Rio de Janeiro, la Jocurile Olimpice, a sportivilor care, în anii trecuţi, au fost elevi la LPS „Petrache Trişcu”. Este vorba despre Monica Ungureanu (judo), Florina Pierdevară (atletism), din păcate ieşiţi timpuriu din competiţii, Claudia Ştef şi Florin Ionescu (ambii la atletism), care nu au intrat, încă, în concurs, şi Loredana Iordăchioiu – Dinu, componentă a lotului de spadă al României, medaliat cu aur la Rio, cu un antrenor, tot craiovean, care nu mai are nevoie de prezentare- Dan Podeanu. „Este mândria noastră. Loredana, ca şi o altă craioveană, retrasă din activitate, Anca Măroiu, a luptat aici, alături de celelalte componente ale României, Simona Gherman şi Ana Maria Brînză – Popescu, unde au desluşit tainele scrimei. Cred că nu a fost ceva benefic desfiinţarea Centrului Naţional de Scrimă de la Craiova (una dintre aleile din curtea LPS poartă numele Anei Brînză – n.r.). Îmi pare rău că Ştefania Priceputu nu a obţinut o dspensă, aşa cum spera şi ea, pentru a participa la Rio, fiindcă, realmente, cred că avea şanse la medalii” – Geri Mitroi.
Aşteptări de la autorităţile locale
Viitorul an şcolar are toate atributele să înceapă cu bine, dar mai sunt lucruri care îşi aşteaptă rezolvarea. „Suntem în grafic cu igienizările şi reparaţiile şi nu vor fi dificultăţi în acest sens. Altele sunt problemele. În localul pe care l-am preluat de la fostul liceu „7 noiembrie” am pus la punct câteva săli de antrenament, dar ne dorim şi construirea unui cămin pentru copiii care vin din teritoriu, în prezent fiind vorba de aproximativ 40, de o cantină, însă sunt probleme cu o parte din spaţiu, înţelegând că la mijloc este şi un litigiu, cu unul dintre vecini. Am notificat şi autorităţile locale şi sperăm într-o rezolvare cât mai grabnică. De asemenea, avem, încă, dificultăţi, cu antrenamentul atleţilor, care îşi fac pregătirea mai mult în parcuri ”, a conchis directorul LPS „Petrache Trişcu”. Semnalul său de alarmă nu trebuie să rămână fără răspuns, iar cei care pot să acorde ajutorul legal să se uite în istorie şi să vadă cine a învăţat, de-a lungul anilor, în acele săli de clasă: academicienii Radu P. Voinea şi Valentin Al. Georgescu, marii actori Remus Comăneanu şi Ion Marinescu, poetul şi rebusistul Toma Michinici, dirijorul Octav Remus Calleya, poetul, dramaturgul şi regizorul Petre Dragu, etc.
Prof. Geri Mitroi, director al LPS „Petrache Trişcu”:
„Nu pregătim numai sportivi, ci ne îngrijim şi de cultura generală a elevilor. Avem un corp profesoral foarte bine pregătit, din toate punctele de vedere. În acest an, ultimele medii de admitere în liceu au fost 8,52 (atletism) şi 8,27 (scrimă). Istoria ne obligă la performanţe înalte, iar medaliile obţinute de-a lungul anilor stau mărturie în acest sens”.
