Grupul PPE: Document de poziţie privind migraţia

0
411

Migrant-Boat-Deaths-03Migraţia trebuie abordată dintr-o perspectivă globală. O strategie exhaustivă, bazată pe principiul solidarităţii concrete, trebuie să ţină cont de toate aspectele migraţiei.

  • În 2014, în UE au ajuns mai mult de 276 000 de migranţi aflaţi în situaţie neregulamentară, cu 155 % mai mulţi decât în anul precedent. 3 200 de persoane şi-au pierdut viaţa anul trecut în încercarea de a traversa Marea Mediterană şi peste 1 500 de la începutul acestui an, dintre care 700 au murit într-un singur accident, cel mai grav, în largul coastelor libiene.
  • Numărul solicitanţilor de azil din UE28 s-a ridicat la aproape 650 000 în 2014, ceea ce înseamnă o creştere de 40 % faţă de 2013.
  • Numărul sirienilor care solicită azil în cele 28 de state membre ale UE a crescut în 2014 la 124 000, reprezentând aproape 20 % din totalul cererilor venite din ţările din afara UE. Nu trebuie ignorată nici presiunea venită din est (Ucraina).
  • Cinci state membre (Suedia, Germania, Franţa, Italia şi Ungaria) primesc şi procesează cererile a 70 % dintre solicitanţii de azil, în timp ce statele membre aflate la frontierele externe ale UE (Italia, Malta, Grecia şi Bulgaria) se confruntă cu o presiune disproporţionată în privinţa migraţiei şi a solicitărilor de azil.
  • În 2013, numărul deciziilor de repatriere emise de statele membre UE a fost de 425 875, în timp ce numărul persoanelor repatriate efectiv a fost de 166 975, adică mai puţin de 40 %.
  • Răspunsul la criza sistemului de acordare a azilului
  • Statele membre trebuie să transpună complet noul pachet privind azilul până în iulie 2015 şi să îl pună integral în aplicare.
  • Distribuirea mai echitabilă şi asumarea în comun a responsabilităţii între statele membre trebuie să reprezinte mai mult decât un simplu slogan: Grupul PPE solicită Comisiei Europene să adapteze sistemul existent, completându-l cu un mecanism cu caracter juridic obligatoriu de distribuire a solicitanţilor de azil, odată ce un anumit prag este atins într-un stat membru.

Implementarea unui astfel de mecanism s-ar putea baza pe criterii precum mărimea şi populaţia unei ţări, situaţia sa economică şi numărul de migranţi deja găzduiţi de către un stat membru.

  • Ca măsură complementară, este necesară elaborarea unei noi scheme de relocare a refugiaţilor în interiorul UE.
  • În politicile UE trebuie făcută o distincţie clară între persoanele care solicită azil în mod legitim şi migranţii aflaţi în situaţie neregulamentară.
  • Trebuie încurajată încheierea de acorduri cu ţări terţe în scopul de a controla şi de a reduce fluxurile de migranţi înainte ca aceştia să ajungă la graniţele UE.
  • Conceptul de „ţări terţe nesigure” (zone de război) trebuie implementat pentru a accelera procesarea solicitărilor provenite din aceste ţări.
  • Conceptul de „ţări terţe sigure” (în special Balcanii de Vest) trebuie îmbunătăţit în continuare pentru a accelera procedurile şi a facilita repatrierea în cazul solicitărilor nefondate.
  • Principiul „vizelor umanitare” trebuie luat în considerare mai ales în privinţa minorilor neînsoţiţ
  • În ţările terţe, trebuie deschise centre de informare, finanţate în cooperare cu guvernul în cauză şi cu ICNUR.
  • Trebuie să contribuim la capacitatea statelor membre de a-şi ameliora condiţiile de primire din punct de vedere calitativ şi cantitativ, prin sprijin financiar de la bugetul UE.
  • Susţinem practicile ferme de repatriere a solicitanţilor respinşi în scopul de a accelera procedurile care conduc fie la integrarea efectivă, fie la repatrierea imediată a solicitanţilor, şi de a le face mai echitabile.
  • Ar trebui luată în considerare o examinare iniţială în afara UE a solicitărilor de azil.
  • La nivelul EASO, ar trebui să creăm un sistem de evaluare a situaţiei în vederea pregătirii anticipate şi a planificărilor de contingenţă pentru statele membre, care trebuie sprijinit prin alocarea de resurse umane şi financiare suplimentare.
  • La nivelul EASO, ar trebui creată o platformă informatică menită să faciliteze schimbul de bune practici şi de informaţii în vederea consolidării capacităţilor de coordonare ale EASO în demersul său de a sprijini statele membre în materie de transfer, relocare, capacităţi de formare şi de informare.migratie 1
  • Explorarea opţiunilor de migraţie legală pentru descurajarea migraţiei neregulamentare
  • Migraţia legală ar trebui să fie bazată pe nevoia de muncitori necalificaţi şi înalt calificaţi de pe piaţa muncii dintr-un stat membru, precum şi pe capacitatea acestui stat membru de a integra imigranţii, ţinând cont în acelaşi timp de provocările demografice şi de criza economică din ţările noastre.
  • Ar trebui făcută o distincţie clară între instrumentele folosite pentru migraţia legală în scopuri umanitare şi cele folosite pentru migraţia legală menită să acopere nevoile de pe piaţa muncii dintr-un stat membru.
  • În privinţa migraţiei legale în scopuri umanitare: Grupul PPE solicită o abordare mai integrată la nivelul UE, cerând tuturor celor 28 de state membre să utilizeze mai eficient programele de relocare şi de protecţie temporară (vize umanitare).
  • În privinţa migraţiei legale menite să acopere nevoile de pe piaţa muncii: Grupul EPP solicită: punerea integrală în aplicare a legislaţiei UE în domeniu, de exemplu a Directivei privind permisul unic de şedere, a Directivei privind lucrătorii sezonieri şi a Directivei privind transferul în cadrul aceleiaşi companii; finalizarea rapidă a Directivei privind studenţii şi cercetătorii; şi revizuirea Directivei privind cartea albastră.
  • Statele membre trebuie să se asigure că primirea noilor migranţi este însoţită de o politică de integrare consolidată (cursuri de limbă obligatorii, educaţie în spiritul valorilor UE, incluziune socială etc.)
  • Utilizarea fondurilor UE dedicate politicilor de integrare trebuie să fie mai bine coordonată.
  • Toleranţă zero faţă de traficanţii de persoane, călăuze şi intermediari; consolidarea controalelor la frontierele externe
  • Traficul de fiinţe umane este o formă modernă a sclaviei, iar reţelele infracţionale transnaţionale trebuie depistate şi eradicate în locurile în care operează; state membre şi agenţiile relevante trebuie să aplice o strategie de toleranţă zero.
  • Nu putem permite ca migraţia să fie o afacere profitabilă pentru traficanţi şi călăuze, care folosesc noi trasee spre UE şi noi metode (precum cea a navelor fantomă) de exploatare a migranţ UE şi statele sale membre trebuie să împiedice organizaţiile infracţionale şi teroriste să folosească profiturile pentru a-şi consolida activităţile şi structurile.
  • Grupul PPE solicită o operaţiune militară navală UE-ONU în largul coastelor Libiei pentru a stopa traficul de persoane, pentru a dezmembra reţelele de călăuze şi pentru a captura şi a distruge în mod sistematic toate navele folosite de călăuze.
  • EUROPOL, Frontex şi EUROSUR, fiind principalele agenţii care se ocupă de acţiunile Europei în materie de migraţie, trebuie să primească resurse adecvate (personal şi echipament) din partea tuturor statelor membre pentru a-şi îndeplini misiunile, precum şi mijloacele legale pentru schimbul de informaţii importante.
  • Frauda de identitate, falsul în acte şi traficul trebuie să fie depistate şi combătute în mod eficace.
  • Capacităţile statelor membre şi ale EUROPOL de a coopera cu autorităţile de aplicare a legii din ţările terţe trebuie îmbunătăţite, inclusiv prin operaţiuni comune de dezmembrare a reţelelor de traficanţi şi de crimă organizată.
  • Competenţele în materie de controale la frontierele externe trebuie consolidate: atunci când Frontex este responsabil de o operaţiune, tot Frontex ar trebui să deţină şi comanda acesteia, nu statul membru solicitant.
  • Cooperarea cu Turcia, Mali şi Niger (operaţiunile PESC aflate în derulare) trebuie îmbunătăţită şi trebuie să joace un rol prioritar în lupta împotriva migraţiei neregulamentare, a crimei organizate şi a traficului de persoane.
  • O atenţie deosebită trebuie acordată minorilor neînsoţiţi care sunt victime ale traficului de fiinţe umane.migratie 2
  • Modalităţi de gestionare a valurilor de migranţi aflaţi în situaţie neregulamentară

  • Ca răspuns imediat şi prioritar, UE şi statele membre trebuie să aloce mai multe resurse capacităţilor de căutare şi salvare şi să crească numărul misiunilor de salvare a vieţ
  • Îmbarcarea la bordul navelor nesigure, sinonimă cu sinuciderea, va putea fi împiedicată doar prin abordarea eficace, împreună cu ţările terţe, a cauzelor principale ale migraţiei, mai degrabă decât prin gestionarea efectelor ei.
  • Este esenţial să se ajungă la un consens privind acordarea mai bine direcţionată a sprijinului pentru dezvoltare şi pentru politica frontalieră şi capacităţile de aplicare a legii.
  • Capacităţile de primire şi de protecţie în ţările de tranzit (în ţările membre ale UE şi în ţări terţe) trebuie dezvoltate.
  • Este nevoie de aplicarea unor măsuri stricte, care să coreleze obiectivele politice şi de dezvoltare (buna guvernanţă) cu sprijinul financiar din partea UE.
  • Trebuie să acordăm sprijin ţărilor terţe de tranzit şi de origine, pentru a preveni plecările.
  • Trebuie puse în aplicare politici stricte de repatriere pentru migranţii aflaţi în situaţii neregulamentare, inclusiv printr-un program UE de repatrieri comune coordonat de Frontex.
  • Trebuie să ne asigurăm că politicile şi acţiunile pe care le adoptăm nu declanşează un efect de atracţ
  • Securitatea şi nivelul de supraveghere la frontierele externe trebuie intensificate, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii, pentru a asigura o mai bună implementare şi coordonare între sistemele informatice deja existente, precum VIS şi SIS II, prin utilizarea noilor instrumente definite în Pachetul privind frontierele inteligente şi prin punerea solidă în aplicare a noului mecanism de evaluare Schengen. Toate statele membre trebuie să folosească la maximă capacitate bazele de date existente şi să le actualizeze.
  • Statele membre trebuie să-şi îndeplinească obligaţia de a colecta amprentele digitale ale tuturor nou-veniţilor (Eurodac).
  • Ar trebui mărite contribuţiile la bugetul Frontex, ar trebui consolidate operaţiunile sale comune şi ar trebui mobilizată echipa europeană de poliţişti de frontieră, în conformitate cu noul Regulament Frontex.
  • Ar trebui promovate şi sprijinite eforturile diplomatice şi cele coordonate de ONU în scopul de a stabiliza zonele de conflict învecinate (Libia, Siria, Ucraina etc.), unde războaiele şi statele eşuate facilitează diverse tipuri de trafic ilegal. Dezvoltarea rapidă a Statului Islamic şi escaladarea în continuare a conflictului militar dintre Rusia şi Ucraina vor avea, în final, un impact asupra afluxului masiv de migranţi şi a fluxurilor de persoane strămutate.syrian-migrants-cross-under-a-fence-as-they-enter-data
  • Redefinirea strategiei de cooperare cu ţările terţe
  • Pentru a-şi îndeplini obiectivele, relaţiile externe, politicile de dezvoltare şi ajutorul umanitar trebuie să fie interconectate şi coordonate cu politicile interne şi cu securitatea internă.
  • Trebuie evaluată eficienţa instrumentelor actuale (parteneriate pentru mobilitate, acorduri de repatriere şi de readmisie şi reţele de cooperare regională).
  • Trebuie îmbunătăţite sistemele de ajutor şi sprijin umanitar, astfel încât să uşureze sarcina care le revine ţărilor învecinate cu zone de război (de exemplu, Iordania, Tunisia şi Liban, în cazul conflictului din Siria). Trebuie consolidate programele de relocare.
  • Trebuie să sprijinim dezvoltarea unor state sustenabile, care oferă condiţii de trai ce le permit oamenilor să rămână în ţările lor de origine.
  • Trebuie să gestionăm provocarea uriaşă pe care o reprezintă milioanele de refugiaţi în Orientul Mijlociu şi în Africa, mai ales în zona subsahariană. UE trebuie să creeze mai multe programe care să stimuleze relocarea regională şi să sprijine dezvoltarea regională şi reţelele de cooperare. În această privinţă, subliniem importanţa operaţiunilor PESC în curs de desfăşurare în Mali şi Niger.
  • Aspectele legate de securitate şi combaterea terorismului ale diplomaţiei responsabile de justiţie şi afaceri interne trebuie promovate şi mai bine integrate, ţinând seama de impactul pe care îl are evoluţia Statului Islamic asupra afluxului masiv de migranţi şi/sau solicitanţi de azil.