Medicii dentişti din judeţul Dolj se declară îngrijoraţi de numărul tot mai mic al celor care trec pragul cabinetelor stomatologice pentru un control medical de rutină. Din cauza lipsei banilor, cei mai mulţi doljeni merg la dentist doar atunci când durerile de dinţi devin insuportabile. În unele situaţii este însă prea târziu. Dentiştii avertizează că în ultima perioadă au diagnosticat zeci de cazuri de cancer.
În judeţul Dolj, funcţionează în acest moment 387 de cabinete stomatologice în care activează 500 de medici dentişti. Problema este că din acestea, doar 55 de cabinete se găsesc în mediul rural. În ciuda încercărilor de a-i încuraja pe doctori să se îndrepte şi către comunele doljene, gradul de acoperire din punct de vedere al asistenţei medicale dentare rămâne unul modest.
Preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti din judeţul Dolj, dr. Adrian Camen a ţinut să precizeze că împreună cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) va încerca în continuare să găsească soluţii pentru a-i convinge pe stomatologi să deschidă cabinete şi în mediul rural. „Oamenilor le este încă teamă să meargă la dentist. Din păcate trebuie spus că sunt probleme şi în ceea ce priveşte repartizarea cabinetelor. Majoritatea sunt în mediul urban. Vom încerca să-i convingem pe medici să-şi îndrepte atenţia şi către rural. Aşa cum avem un medic de familie ar trebui să avem şi un dentist. Pentru că altfel intervin tot felul de complicaţii. Sunt tot mai multe cazuri de cancer la nivelul cavităţii bucale pe care le descoperim. Asta şi din cauza faptului că oamenii nu se prezintă la dentist decât dacă au probleme”, a declarat dr. Adrian Camen, preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti din judeţul Dolj.
Merg la dentist doar pentru urgenţe
Când vine vorba de diferenţele de comportament între restul europenilor şi români la capitolul vizită la medicul dentist, cifrele vorbesc de la sine. Majoritatea occidentalilor merg la stomatolog pentru control de rutină sau tratament de curăţare. În ceea ce priveşte motivele pentru care unii dintre europeni nu au consultat un medic dentist în ultima perioadă, principala motivaţie este aceea că problemele dentare nu au fost suficient de grave (33%). Al doilea motiv menţionat pentru a nu consulta un dentist a fost absenţa dinţilor naturali (16%), urmat îndeaproape de costul ridicat al examenelor de rutină şi al tratamentului (15%). De altfel, în unele ţări, vizita la medicul dentist este obligatorie o dată pe an sau chiar la fiecare şase luni pentru ca persoanele asigurate să continue să beneficieze de asigurarea medicală.
În schimb, în România, motivele ultimei vizite la medicul dentist au fost controlul de rutină sau tratamentele de curăţare (27%), tratamentul de rutină (31%) şi tratamentul de urgenţă (40%).
Campanie a DSP Dolj în şcoli
Începând de săptămâna viitoare şi până la sfârşitul lunii septembrie a.c., Direcţia de Sănătate Publică Dolj va demara o campanie în şcoli, specialiştii din cadrul instituţiei urmând să discute cu elevii despre importanţa menţinerii unor dinţi sănătoşi. Afecţiunile orale reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, iar în condiţiile în care nu sunt tratate la timp, ele pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de sănătate a organismului. De altfel, caria dentară rămâne cea mai frecventă boală cronică la nivel mondial, afectând deopotrivă copii, adulţi şi persoane în vârstă. Astfel, s-a ajuns la situaţia în care prima vizită la medicul dentist presupune deja tratament stomatologic. Medicii explică că afecţiunile orale pot fi prevenite prin măsuri simple şi eficiente. De multe ori, însă, nici măcar spălatul pe dinţi nu este o practică zilnică.
În aceste condiţii, scopul campaniei ce va fi demarată de DSP Dolj este acela de a promova practicile comportamentale preventive atât la nivel individual cât şi la nivelul comunităţii, prin sensibilizarea populaţiei generale cu privire la importanţa sănătăţii orale şi a factorilor de risc care pot afecta sănătatea orală. Se urmăreşte de asemenea sensibilizarea părinţilor privind importanţa cariei dentare la copii şi ameliorarea sănătăţii orale prin adoptarea comportamentelor sănătoase în familie precum şi îmbunătăţirea utilizării măsurilor eficiente de prevenţie, atât la nivel individual cât şi la nivelul comunităţii.
