Preşedintele Klaus Iohannis şi soţia sa, Carmen, i-au primit, ieri, pe şeful statului german, Joachim Gauck, şi partenera sa, Daniela Schadt, aflaţi într-o vizită de stat în România, oficialul german având programată o întâlnire şi cu premierul Dacian Cioloş, dar şi o vizită la Sibiu. Din delegaţia română au făcut parte, printre alţii, ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu, şeful Statului Major General, Nicolae Ciucă, şi consilieri prezidenţiali.
Joachim Gauck: DNA, unul dintre pilonii procesului de reformă
Preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, a declarat la Palatul Cotroceni că antreprenorii germani din ţara noastră aşteaptă condiţii-cadru legale viabile din partea statului român şi a lăudat activitatea DNA, pe care o consideră unul dintre pilonii principali ai procesului de reformă. ”Pentru a beneficia de potenţialul existent şi pentru a putea oferi cetăţenilor României evoluţiile pe care ei le aşteaptă, pe lângă spiritul antreprenorial pe care îl putem oferi, avem nevoie însă şi de condiţii-cadru legale viabile. Noi vă urmărim cu mare atenţie evoluţiile, domnule preşedinte. Cu mare plăcere constat că sprijiniţi aceste reforme, că o face Guvernul României şi mai ales în ceea ce priveşte combaterea corupţiei de către justiţie aveţi realizări importante. Justiţia este în stare să ofere soluţii la problemele existente”, a spus preşedintele Republicii Federale Germania.
Joachim Gauck a lăudat activitatea DNA. ”Aş vrea să subliniez în mod deosebit activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de la care porneşte un semnal îndreptat nu numai către economie, mediu de afaceri, dar şi către politic. Este unul dintre pilonii principali ai procesului de reformă. Noi calculăm că în societate există conflicte şi dorim să consolidăm activitatea de pildă a DNA-ului, ca a treia putere în stat”, a subliniat preşedintele german.
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că justiţia poate să lucreze mai repede decât se pot schimba mentalităţile şi că, deşi au fost aleşi la locale politicieni care au probleme cu legea, există un sprijin larg pentru lupta anticorupţie, iar rezultatele se vor vedea şi în plan electoral. ”Lupta anticorupţie este o luptă extrem de dificilă şi complicată pentru România. Este o luptă care nu se desfăşoară doar în planul justiţiei, ci sper să se desfăşoare şi în planul mentalităţilor, doar că justiţia poate să lucreze relativ mai repede decât se pot schimba mentalităţile. Este foarte complicat pentru societatea românească de a urmări de ce anumite faze ale luptei anticorupţie se petrec într-un fel, dar toate aceste chestiuni nu sunt motive de şovăire, vom continua neabătuţi lupta anticorupţie, fiindcă această luptă este vitală pentru România”, a afirmat şeful statului. El a apreciat că doar o clasă politică care s-a reformat poate să fie garantul pentru o dezvoltare democratică sănătoasă şi pentru o economie sănătoasă în România.
Apel pentru înfiinţarea Muzeului Naţional al Comunismului
Klaus Iohannis, i-a cerut, ieri, omologului său german, Joahim Gauck, să ofere ţării noastre expertiza sa pentru înfiinţarea cât mai rapidă la Bucureşti a Muzeului Naţional al Comunismului. ”Doresc să subliniez faptul că această vizită are o simbolică aparte. Preşedintele Gauck este o personalitate de referinţă pentru revoluţia anti-comunistă din Republica Democrată Germană şi reunificarea Germaniei. În acelaşi timp, este şi un vechi prieten al României, fiind binecunoscut interesul său autentic pentru procesul de transformare post-comunistă din ţara noastră. De aceea, am discutat şi importanţa asumării trecutului la nivelul societăţii. În acest context, i-am vorbit despre intenţia mea de a înfiinţa cât mai curând la Bucureşti un Muzeu Naţional al Comunismului. Este o iniţiativă care oglindeşte responsabilitatea noastră ca naţiune şi hotărârea fermă de a nu uita”, a declarat Klaus Iohannis. Şeful statului român a mai spus că eforturile statului german în privinţa păstrării memoriei experienţelor totalitare pe care le-a parcurs în secolul XX constituie un veritabil model.
Diplomaţia germană, văzută cu ochi critici în Est uneori
Preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, a mai declarat, cu prilejul vizitei în România, că diplomaţia germană este uneori văzută cu ochi critici pentru că ea încearcă să deschidă şi să menţină deschise uşile pentru dialogul cu Rusia, dar că germanii nu vor să fugă de responsabilitate. ”Câteodată diplomaţia germană, atunci când este vorba de Europa de Est, este văzută cu ochi critici, pentru că ea încearcă să deschidă şi să menţină deschise uşile pentru dialogul cu Rusia. Nu este vorba de defetism (…), adică nu vrem să fugim de responsabilitatea noastră. Noi toţi ştim de unde provin provocările. Iată de ce sunt ferm convins că, alături de partenerii noştri şi de vecinii noştri din Europa de Est, Centrală şi Sud-Est vom găsi o soluţie comună la finalul summitului de la Varşovia”, a afirmat preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, aflat în vizită oficială la Bucureşti.
La rândul său, Klaus Iohannis a reacţionat şi el, întrebat de un jurnalist, la declaraţiile ministrului german de Externe. ”Nu ne simţim lăsaţi singuri. Dimpotrivă, ne simţim foarte bine sprijiniţi de aliaţii din NATO. Nu voi comenta spuse dlui ministru federal de Externe Steinmeier. Domnia sa va clarifica această poziţie şi, cu siguranţă, diplomaţii germani vor duce mesajul clarificator mai departe. Însă este evident că la summitul de la Varşovia NATO va trebui să ia nişte decizii care, pe de o parte, sunt foarte clare, pe de altă parte e nevoie de decizii care definesc NATO pentru viitor. Cu siguranţă, este important şi am subliniat acest lucru de fiecare dată – că noi, din flancul estic, aşteptăm de la aliaţii noştri să fim consideraţi aliaţi egali, să fie considerat întregul flanc estic important pentru NATO şi să existe o abordare şi o consolidare echilibrată a flancului estic. Evident că nu dorim acest lucru în detrimentul flancului sudic”, a subliniat Iohannis.
