Oricât ar părea de surprinzător, serviciile de informaţii americane şi engleze au colaborat susţinut cu serviciul secret libian, livrându-i acestuia informaţii despre opozanţii regimului colonelului Muammar Gaddafi. Acest lucru îl atestă documentele descoperite într-o clădire aparţinând serviciului secret libian, din Tripoli, de reprezentanţi ai organizaţiei privind apărarea drepturilor omului Human Rights Watch (HRW). Astfel, sub administraţia fostului preşedinte american George W. Bush, CIA a livrat prezumtivi terorişti regimului Gaddafi, menţionează „Wall Street Journal”, citând documente descoperite la sediul agenţiei libiene de securitate externă. Cazul lui Abdel Hakim Belhaj, comandant al forţelor rebele anti-Gaddafi, care controlează Tripoli, este semnificativ. Fost şef al Grupului islamic combatant libian, o mişcare în prezent dizolvată, apropiată de al-Qaeda, Belhaj afirmă că a fost torturat de agenţii CIA, într-o închisoare secretă, înainte de a reveni în Libia. Într-un document datând din martie 2004, americanii se arătau dispuşi să-l predea, susţinând, în acelaşi timp, să fie tratat uman, cu respectarea drepturilor sale. Fost jihad-ist în Afganistan, militant islamist vânat de poliţia libiană, cercetat, arestat şi torturat, probabil de CIA, înainte de a fi livrat lui Gaddafi, Abdel Hakim Belhaj, 45 de ani, noul guvernator militar din Tripoli, se prezintă, astăzi, ca un aliat al NATO şi al occidentului, acoperind de elogii Franţa. CIA nu intră în detalii. Abdel Hakim Belhaj a fost arestat în 2004, la Kuala Lumpur, pe aeroport, şi apoi livrat de autorităţile malaeziene americanilor. El a fost transferat, prin zboruri clandestine ale CIA, prin Thailanda, dar, în acel moment, regimul Gaddafi colabora cu occidentul în lupta contra terorismului, astfel încât, în cele din urmă, Abdel Hakim Belhaj va fi predat autorităţilor libiene, încarcerat în închisoarea Abu Salem, din suburbia capitalei, timp de şase ani. A fost o vreme când agenţii americani se mişcau în voie în Libia şi, deja, o scrisoare a unui înalt responsabil CIA, Stephen Kappes, adresată şefului serviciului secret libian din acel moment, Moussa Koussa, omul de încredere al lui Gaddafi, a fost dată publicităţii. Acesta va deveni, ulterior, ministru de Externe, mai exact după 2009, şi, la 30 martie a.c., după o vizită la Londra, va defecta, refugiindu-se în Qatar. Documentele găsite de HRW dovedesc legăturile stabilite între Washington şi Tripoli, „un capitol întunecat în istoria serviciilor de informaţii americane”. „În 2004, SUA au încercat să convingă guvernul libian să renunţe la programul de înarmare nucleară şi să ajute la prinderea teroriştilor care vizau interesele americane” justifică un responsabil american, citat de „Wall Street Journal”, care recunoaşte că Libia încerca să spargă izolarea diplomatică. La Londra, cotidianul „The Independent” a publicat informaţii similare, atestând relaţiile dintre Libia şi serviciul britanic de informaţii din acea epocă. Între timp, în teatrele de operaţiuni, insurgenţii pregătesc asediul ultimelor bastioane gaddafiste din Syrte, Bani Walid, Joufra şi Sabha, a declarat preşedintele Consiliului Naţional de Tranziţie (CNT), Mustafa Abdul Jalil, fost ministru de Justiţie în guvernul lui Muammar Gaddafi. În pofida rivalităţii existente între diferitele componente ale rebeliunii, unitatea insurgenţilor este, momentan, reală, cel puţin declarativ. Când, însă, foştii jihadişti devin aliaţi declaraţi ai occidentului, multe enigme rămân nedezlegate.
