După vizita istorică a preşedintelui american Barack Obama la Havana, în luna martie a acestui an, consecinţă nemijlocită a restabilirii relaţiilor diplomatice între cele două ţări, deplasarea liderului american la Hanoi, pentru o vizită excepţională de patru zile, începută duminică, pe fondul tensiunilor din Marea Chinei de Sud dintre Vietnam şi China, are o simbolistică interesantă. Chiar dacă se vorbeşte de “reechilibrarea” politicii americane în Asia, din raţiunii economice, interesele strategice prevalează. Prefaţată de o primire la Casa Albă, în iulie 2015, de către Barack Obama a secretarului general al Partidului Comunist Vietnamez (PCV), Nguyen Phu Trong, eveniment insolit, menit a oficia recunoaşterea legitimităţii Partidului Comunist Vietnamez, vizita lui Barack Obama la Hanoi nu înseamnă altceva decât un semnal al apropierii vietnamo-americane. Într-o conferinţă de presă, comună cu omologul său vietnamez, Trand Dai Quang, Barack Obama a anunţat ridicarea embargoului la vânzarea armelor americane către Vietnam, “SUA ridică interdicţia“, a spus preşedintele american. La sfârşitul anului 2014, administraţia Obama autorizase ridicarea parţială a embargoului, mai exact, dotarea vaselor de patrulare vietnameze cu echipamente de apărare. La rândul său, preşedintele vietnamez Trand Dai Quang a spus că “acest gest demonstrează că relaţiile între ţările noastre se normalizează deplin“. Ridicarea embargoului la vânzarea de arme este un semnal pentru Beijing, care îşi etalează superioritatea militară în Marea Chinei meridionale, unde cele două ţări dispută câteva arhipelaguri. În 2014, China a fixat o platformă petrolieră în apele maritime revendicate de Hanoi, provocând mişcări anti-chineze în Vietnam. Platforma a fost retrasă câteva luni mai târziu. Însă la prima paradă militară care a avut loc, după instalarea actualului preşedinte chinez şi şef suprem al armatei, Xi Jinping, aluziile au fost directe. Interesant este faptul că, în cursul discuţiilor, referirile lui Barack Obama la nerespectarea drepturilor omului au fost evazive, fără a mai fi vizaţi disidenţii arestaţi, în schimb au prevalat punctele de convergenţă între Hanoi şi Washington. Mai exact, în marja vizitei, compania aeriană Vietjet a anunţat cumpărarea a 100 de aparate Boeing 737 Max 200, pentru suma de 11,3 miliarde de dolari. Ţară cu 90 de milioane de locuitori şi un ritm de creştere susţinut, Vietnamul mizează pe acordul de liber schimb transpacific (TPP), între 12 ţări, din care lipseşte China. Barack Obama speră ca ratificarea, adică acceptarea Hanoi-ului, să aibă loc înainte de încheierea mandatului său la Casa Albă. Vizita lui Barack Obama survine într-un moment în care imaginea Americii este mult mai bună în ţările Asiei de Sud-Est. Potrivit unui studiu realizat de Pew Research Center, 78% din vietnamezi au o opinie favorabilă despre SUA. La 40 de ani de la încheierea războiului dintre cele două ţări, cu sute de mii de morţi, şi o pace îndelung negociată – şi Bucureştiul a jucat un rol interesant –, vizita preşedintelui american Barack Obama la Hanoi nu reprezintă altceva decât o întoarcere a unei pagini de istorie şi în acelaşi timp un motiv de încruntare a Beijingului.
