Potrivit estimărilor, în România trăiesc între 800.000 şi un milion de persoane cu astm. De altfel, specialiştii afirmă că aceasta este una dintre cele mai frecvente afecţiuni cronice din lume, dar poate fi controlată. Astmul este o boală cronică de plămâni, caracterizată prin probleme de respiraţie şi prin simptome ca lipsa de aer, respiraţie şuierătoare, senzaţie de apăsare în piept şi tuse.
În timpul unei respiraţii normale, aerul circulă liber în şi afară din plămâni. Atunci când astmul nu este sub control, căile respiratorii sunt îngroşate, umflate şi inflamate şi sunt mult mai sensibile la schimbările de mediu. Aşa se produce o criză de astm. În timpul crizei de astm, mucoasa căilor respiratorii se îngustează, muşchii din jurului acesteia se contractă, iar mucusul blochează căile respiratorii din plămâni, ceea ce face respiraţia tot mai dificilă. Cele mai frecvente trei sintagme folosite de pacienţi pentru a descrie criza astmatică sunt: lipsa de aer, sufocarea şi frica.
Afecţiunea nu poate fi vindecată
Afecţiunea nu poate fi vindecată, dar cei diagnosticaţi cu astm pot duce o viaţă normală, activă, dacă respectă câteva reguli simple: iau medicamente prescrise de medic, merg la controale periodice, nu fumează, se feresc de polen, praf şi păr de animale, învaţă să îşi dea seama când astmul lor se agravează şi cum trebuie să reacţioneze.
„Astmul este o boală care poate fi ţinută sub control. Este important ca pacienţii să ştie că pot duce o viaţă normală dacă îşi iau tratamentul şi se feresc de factorii de risc. Pe www.invingeastmul.ro pacienţii au la dispoziţie un test de autoevaluare a controlului astmului”, a declarat prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie şi reprezentantul GINA (Global Initiative for Asthma) în România.
Astmul afectează mai mult de 300.000.000 oameni în toată lumea şi este cea mai răspândită boală cronică printre copii. Doar în Europa, 30.000.000 persoane suferă din cauza astmului. În Europa, 1 din 4 pacienţi a avut cel puţin o criză de astm atât de severă, încât nu a putut nici măcar să ceară ajutor. În Europa de Vest, o persoană moare din cauza astmului în fiecare oră.
Astmul poate apărea la orice vârsta, dar jumătate din toţi cei care au astm au avut primele simptome în jurul vârstei de 10 ani. Netratat, astmul devine mai grav de-a lungul anilor, iar plămânii funcţionează mai prost. De aceea, medicii recomandă pacienţilor să respecte tratamentele şi să evite factorii de risc. Doar aşa, astmul poate fi ţinut sub control, iar plămânii pot funcţiona mai mulţi ani fără probleme.
Moştenirea genetică poate să joace un rol important. Copiii cu alergie alimentară sunt mai predispuşi decât alţi copii să facă astm. La copii, băieţii au un risc aproape dublu să facă astm, comparativ cu fetele.
Spirometria este testul care măsoară capacitatea pulmonară. Tot ce au de făcut pacienţii este să sufle într-un tub de cauciuc ataşat unui computer. Rezultatul este imprimat imediat şi medicul dă rezultatul pe loc.
Cauzele astmului rămân un mister
Simptomele astmului variază în timp şi adesea ele se agravează, în mod caracteristic, în timpul nopţii şi în primele ore ale dimineţii. Severitatea astmului variază, de asemenea, de la o persoană la alta. Cauzele astmului nu sunt încă bine înţelese şi creşterea vertiginoasă a prevalenţei acestei boli, peste tot în lume, este considerat a fi unul dintre cele mai mari mistere ale medicinei moderne.
Medicii declară că, în acest moment, controlul astmului reprezintă deopotrivă o necesitate şi un obiectiv realizabil. O persoană cu astm controlat este o persoană care prezintă simptome minime sau zero, nu se trezeşte noaptea din cauza simptomelor şi nu foloseşte deloc sau foarte rar medicaţia de salvare. De asemenea, poate să facă efort fizic la fel ca o persoană obişnuită, are funcţia pulmonară normală sau aproape normală – măsurată prin probe specifice –, nu are sau foarte rar i se întâmplă să aibă crize de astm.
Unul din indicatorii cei mai importanţi ai lipsei de control a astmului este spitalizarea. La nivel internaţional, obiectivul este reducerea spitalizărilor din cauza astmului cu 50% .
