La 54 de ani de la ruperea relațiilor diplomatice, dintre cele două țări, începând de astăzi drapelul american va flutura din nou la Havana. Simbolic, trei subofițeri ai marinei militare, care au coborât în epocă drapelul, vor fi prezenți astăzi, alături de secretarul de stat John Kerry, care conduce delegația oficială americană. O nouă etapă a normalizării relațiilor între cele două țări, inaugurată la 17 decembrie 2014 de președintele Barack Obama, începe, după o jumătate de secol de embargo. Nici o întrevedere cu președintele cubanez Raul Castro nu este prevăzută, John Kerry urmând să se întâlnească, totuși, cu membri ai societății civile cubaneze la reședința celui care conduce în prezent “secțiunea de interese americane”. Miercuri, Departamentul de Stat a luat cunoștință cu satisfacție de acordul autorităților cubaneze privind modalitățile de funcționare a ambasadei, deplasarea în țară a diplomaților fără nici o notificare, liberul acces al cubanezilor la sediul diplomatic american. După șapte luni de tratative, lista problemelor în suspans cuprinde regimul juridic al bazei navale americane de la Guantanamo, asupra căreia Havana revendică suveranitatea, despăgubirea societăților americane expropriate prin triumful revoluției castriste, extrădarea americanilor urmăriți în SUA pentru delicte de drept comun, refugiați în insulă și consuderați de autorități ca persecutați politic. Fără a se mai vorbi de respectarea drepturilor omului. Opoziția republicană de la Senat, susținută și de câțiva “șoimi” democrați, tergiversează desemnarea unui ambasador la Havana. Vârful lor de lance îl formează senatorul de Florida Marco Rubio și senatorul de Texas Ted Cruz, ambii fiii unor imigranți cubanezi. În schimb Hillary Clinton, fost secretar de stat, în stand-by pentru “primarele” democrate, în vederea alegerilor prezidențiale din 2016, a pledat la 31 iulie a.c., la Miami, fieful exilaților cubanezi, în favoarea ridicării embargoului.