Craiova 2021: Şi liderii sindicatelor au spus „de acord!”

0
732

Întâlnirea de ieri, de la Opera Română, din Craiova, dintre primarul municipiului Lia Olguţa Vasilescu, Zamfir Antoniu, preşedintele Asociaţiei „Craiova-Capitală Europeană a Culturii”, cu liderii sindicatelor din teritoriu, a confirmat un parteneriat important, pe un demers viu, deloc moleşit de caniculă, cu tot mai consistentă susţinere, cum s-a spus, din partea cetăţenilor. Alocuţiunile fireşti, de bun simţ, chiar cu patos civic, au avut ca numitor comun răspunsul pozitiv, de-a dreptul ardent, de deplină susţinere, a unui proiect cultural de mare anvergură, din moment ce are sprijinul moral dar şi logistic al întregii Oltenii. Rar se întâmplă, cum spunea unul dintre liderii sindicali, ca acordul lor deplin, când nu cheamă la proteste revendicative, să fie „la unison”, fără petractări, condiţionalităţi, teze, antiteze şi sinteze. Craiova – Capitală Europeană a Culturii 2021 a devenit deja un şantier de lucru, în principal al Asociaţiei menţionate, dar şi cu aportul instituţiilor de profil, şi în general al tuturor grupurilor sociale (ONG-uri în primul rând) chemate să devină promotorii şi ambasadorii acestui generos demers. Ambiţiile de circumstanţă nu s-au estompat, destule împliniri pot fi bifate, iar ţintele imediate nu lipsesc. Competiţia internă, la nivel naţional, se anunţă acerbă şi comportă parcurgerea mai multor etape de selecţie. Astfel până la 10 octombrie a.c. se depun la Ministerul Culturii dosarele de intenţie în vederea preselecţiei. Urmează verdictul comisiei de jurizare, care constă în comunicarea unei „liste scurte” cu candidaturile rămase în competiţie (1-5), pentru ca etapa finală, cu exigenţe depline, să cuprindă recomandări de eventuale corecţii până la finele (septembrie-octombrie) anului viitor. Când Ministerul Culturii va anunţa opţiunea sa pentru dosarul care va reprezenta România la Bruxelles. Sunt etape, într-un fel contratimp. Deloc paradoxal, dobândirea statutului de Capitală Europeană Culturală nu presupune exclusiv doar un ansamblu coerent de manifestări, fie ele şi de înaltă ţinută culturală – aici se stă bine – ci sofisticate exigenţe diverse, de la nivelul şomajului, curăţeniei depline a străzilor, protejarea clădirilor vechi, suprafaţa de spaţii verzi, colectarea deşeurilor, cota grupurilor vulnerabile şi marginale, gradul de siguranţă al cetăţenilor etc. Strategia Craiovei, ajustată de consultanţi cu expertiză, inserează, în context, reabilitarea Grădinii Botanice şi a Parcului Romanescu, şi are circumscrisă, inclusiv, reabilitarea centrului istoric al urbei, de acum finalizată. Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a expus succint un ambiţios plan de acţiuni imediate, aflat în derulare, cuprinzând inclusiv trimiterea de scrisori către „partidele politice” chemate să susţină efectiv un proiect cultural inedit, menit a conferi distincţie şi recunoaştere europeană urbei. Toate intenţiile sunt bune. Craiova n-a pornit în competiţie din excelentă poziţie, are contracandidate, demne de luat în seamă, mari municipii precum Iaşiul, Cluj Napoca, Capitala, ceea ce nu o inhibă. Nu este vorba de un sindrom cultural care face ravagii, de un soi de „Cântarea României” epoca post decembristă, sintagmă pomenită de „Critic atac”, ci de cu totul altceva, din moment ce Marsilia a dobândit, cu ani în urmă Statutul de Capitală Culturală Europeană şi prin contribuţia deţinuţilor atraşi la activităţi culturale, deloc străin fiindu-le pe semne şlagărul „noi suntem mândria ţării”. Să revenim: nici-o observaţie critică nu a fost formulată, ceea ce nu este tocmai în regulă. Fiindcă, dacă împlinirile sunt cele care se văd cu ochiul liber, tot la fel se văd şi „scăpările”, să le spunem aşa. Dincolo de traininguri, work-shopuri, expertize peste expertize. Spaţiile comerciale destinate cărţii, desfacerii de carte, rămân minuscule. Cât priveşte absenţa, din tot peisajul centrului Craiovei, a chioşcurilor de presă, aceasta este un anacronism impardonabil, care ar putea depuncta, într-o evaluare exigentă, când ne-ar fi lumea mai dragă, generând tardive regrete. Şi primul loc de muncă al primarului, Lia Olguţa Vasilescu, a fost, lucru ştiut… în presa scrisă.