Revoluţiile arabe ar putea împiedica aderarea României şi Bulgariei la Schengen

0
583

Revoluţiile arabe au un efect neaşteptat asupra extinderii spaţiului Schengen, acestea alimentând temerile europenilor cu privire la presiunea emigranţilor care ar putea să scape de sub control, susţine Marin Lesenski, expert al Iniţiativei de politică europeană (EuPI) din cadrul Institutul pentru o societate deschisă. O coaliţie influentă de state membre ale Uniunii Europene nu doreşte să permită României şi Bulgariei să adere în această lună la Schengen, existând un risc de amânare pe o perioadă cuprinsă îmtre şase luni şi câţiva ani, afirmă Lesenski pentru publicaţia The Sofia Echo. Acest grup de oponenţi nu are o listă clară de argumente, dar doreşte să introducă criterii suplimentare, inclusiv de natură politică, pentru a permite intrarea celor două ţări în zona Schengen. Expertul bulgar crede că revoluţiile din lumea arabă reprezintă un factor impredictibil, care ar putea aduce extinderea şi consolidarea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria, sau dimpotrivă, UE ar putea să păstreze statu-quo şi să refuze orice schimbare. Lesenski mai afirmă că este posibil ca o parte dintre îngrijorările care ar putea duce la amânarea aderării celor două ţări la Schengen să nu aibă nicio legătură directă cu acestea. Pentru a ieşi din acest impas, România, Bulgaria şi criticii lor ar trebui să înceapă imediat dialogul pentru a ajunge la o soluţie agreabilă, care ar putea include noi măsuri compensatorii, cu scopul de a atenua îngrijorarea publică, crede expertul bulgar. Se pare că România şi Bulgaria se află, din nou, în momentul şi la locul nepotrivite în condiţiile în care un număr semnificativ de state membre ale UE s-au opus aderării la spaţiul Schengen prevăzute pentru martie 2011, susţine Lesenski. În opinia lui, principalul argument pentru amânare este lipsa de încredere că cele două ţări pot proteja frontierele externe, într-o regiune strategică a Europei. Varietatea argumentelor lasă însă împresia că România şi Bulgaria sunt ostatice ale unor motive care nu depind de ele, cum ar fi presiunea imigranţilor asupra Greciei şi în general asupra sudului Europei. După părerea lui Lesenski există două lucruri alarmante în situaţia actuală. Primul este acela că schimbarea cea mai importantă a criteriilor de aderare la Schengen ar putea fi introducerea unui nou criteriu, de natură politică, suplimentar faţă de cele existente. Iar cel de al doilea este că, de fapt, nu există niciun dialog între România, Bulgaria şi grupul criticilor lor, lucru care înseamnă că nu este de aşteptat prea curând o soluţie clară şi acceptată de toţi la această problemă. În acelaşi timp, această „coaliţie” a oponenţilor creşte cu fiecare zi ce trece.  Lesenski identifică două grupuri de posibile criterii pentru aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen. Primul grup include criterii care depind de autorităţile celor două ţări, iar cel de al doilea – condiţii care nu pot fi influenţate de Sofia şi Bucureşti. În primul grup intră condiţii precum obţinerea unor rezultate satisfăcătoare în lupta împotriva crimei organizate şi corupţiei, integrarea minorităţii rome, respectarea criteriilor tehnice de aderare, precum şi a unor eventuale noi criterii care ar putea fi incluse într-o nouă agendă. Al doilea grup de condiţii care ar putea împiedica aderarea celor două ţări la Schengen include problemele Greciei şi ale sudului Europei în general cu imigranţii ilegali, precum şi presiunea sporită a emigranţilor din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, susţine expertul bulgar.