Lupta împotriva corupţiei ar trebui să rămână o prioritate majoră şi să se bucure de sprijinul Parlamentului, notează Comisia Europeană în raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare dat publicităţii ieri. De asemenea, CE recomandă Bucureştiului adoptarea de măsuri „urgente” care să ducă la accelerarea procedurilor în cauzele de mare corupţie, dar şi „norme procedurale clare” de ridicare a imunităţii parlamentare. Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că acest raport este unul „corect”, evidenţiind atât progresele, cât şi problemele României.
„Trebuie întreprinse acţiuni urgente, pentru a accelera soluţionarea unui număr important de dosare de corupţie la nivel înalt şi pentru a evita închiderea acestora din cauza împlinirii termenului de prescripţie. Lupta împotriva corupţiei ar trebui să rămână o prioritate majoră şi ar trebui să se bucure de sprijinul Parlamentului”, ne recomandă CE în raport. În acest sens, Comisia vine şi cu exemple concrete: „Parlamentul a votat împotriva începerii urmăririi penale pentru acuzaţii de corupţie împotriva unui fost ministru, actualmente membru al Parlamentului, a refuzat să aprobe cererile de percheziţie în cadrul unei alte anchete, aflată în curs, şi a refuzat arestarea preventivă a unui alt membru al Parlamentului”.
Confiscarea averilor ne aduce o bilă neagră
O altă problemă importantă în ţara noastră este legată de confiscarea averilor: „În România, bunurile obţinute în mod ilegal sunt confiscate într-o foarte mică măsură, în principal din cauza posibilităţilor limitate de confiscare prevăzute de lege, a practicilor judiciare restrictive şi a lipsei unui comportament proactiv din partea organelor de urmărire penală. (…) În practică, bunurile obţinute în mod ilegal pot fi confiscate doar dacă acestea sunt consecinţa directă a unei infracţiuni pentru care s-a pronunţat o sentinţă de condamnare sau atunci când acestea sunt legate de prejudicii provocate de o infracţiune dovedită. (…) În acest fel, o parte semnificativă din bunurile obţinute în mod ilegal nu sunt supuse controlului juridic, fapt ilustrat recent în cazul anchetelor de corupţie pe scară largă în cadrul poliţiei vamale şi de frontieră, în care se preconizează confiscarea numai a unei mici părţi din bunuri (…)”.
ANI a început să funcţioneze
CE remarcă faptul că, „de la adoptarea noului său cadru juridic, în august 2010, Agenţia Naţională de Integritate a început să înregistreze din nou rezultate şi a înaintat cazuri de conflict de interese, de incompatibilitate şi de averi a căror provenienţă nu poate fi justificată instituţiilor competente, care urmează să ia decizii în acest sens”. Cu toate astea, „sancţiunile aplicate ca urmare a constatărilor făcute de ANI sunt puţine la număr, iar cele aplicate sunt rareori disuasive”, notează Comisia, precizând, într-o notă de subsol a raportului, că, „de exemplu, dintr-un total de 82 de decizii de incompatibilitate confirmate de instanţe, comisiile disciplinare au aplicat sancţiuni în doar 14 cazuri, din care 5 au fost demiteri, iar 5, simple avertismente”.
„România a început să aibă instituţii autonome”
„Principalul mesaj al acestui raport este că România a început să aibă instituţii autonome. Este câştigul celor 4 ani de funcţionare a MCV”, a ţinut să remarce preşedintele Traian Băsescu ieri, într-o conferinţă de presă. În opinia sa, “raportul este corect, relevă, pe de o parte, progrese făcute în direcţia atingerii obiectivelor de a avea un sistem de justiţie la nivel european”, şi, pe de altă parte, „pune degetul pe probleme care se perpetuează şi care afectează credibilitatea justiţiei şi a României”.
ICCJ, CSM şi Parlamentul, instituţii neconvingătoare
„Dincolo de Guvern, care este apreciat pozitiv, aprecieri pozitive primesc DNA, Parchetul General, DGA, Direcţia Antifraudă din Inspectoratul General al Poliţiei Române şi ANI. Instituţii neconvingătoare sunt ICCJ, CSM şi Parlamentul”, a explicat şeful statului. Acesta a ţinut să atragă atenţia asupra importanţei MCV, de care s-ar putea să se ţină cont la primirea noastră în Schengen: „România nu consideră corect ca MCV să fie anexat la condiţiile de intrare în spaţiul Schengen, însă ne aflăm în faţa unei realităţi. Sunt state care insistă ca MCV să fie luat în considerare. Este clar că trebuie să găsim formula de a împăca ambele exigenţe. Instituţiile responsabile trebuie să îmbunătăţească atingerea obiectivelor de judecare a cazurilor de corupţie la nivel înalt”.
