În sfârşit: România -1, Franţa – 0

0
313

Nu i-am învins pe francezi, cum s-ar putea crede, la fotbal, unde probabil mai avem de aşteptat, ci într-un alt „meci”, extrem de disputat, nu mai puţin important, după cum recunoaşte inclusiv presa din Hexagon. Este vorba de un meci arbitrat de Egipt, miercuri, 3 decembrie a.c., cel mai mare importator mondial de grâu, care a preferat marfa românească (contractul este de 120.000 tone) în dauna celei franceze. Oarecum surprinzătoare, opţiunea egipteană pentru grâul românesc survine la puţină vreme după vizita, cu o componentă economică consistentă, a mareşalului Abdel Fatah al-Sissi la Paris, prima sa vizită în Europa după preluarea puterii, în iulie anul trecut. Tone de grâu s-a negociat la 182 euro. De la 1 octombrie a.c., preţul grâului a crescut cu aproximativ 20%, după o perioadă de degringoladă. Între Nil şi Volga, preţul grâului fluctuează şi este suficient ca termometrul să plonjeze sub -20 grade C, în absenţa zăpezii, şi culturile înfiinţate în toamnă să fie grav afectate. Pe piaţa cerealelor, Rusia, Ucraina, România sau Germania sunt operatori veritabili. Rusia, prin situaţia sa politico-economică, datorată crizei ucrainene, rămâne precaută faţă de exporturi şi Vladimir Putin a solicitat instituirea unor exigenţe calitative, de fapt un embargo deghizat, pentru ca producătorii ruşi să vândă cu precădere pe piaţa internă, spre a limita puseele inflaţioniste. E vorba mai de grabă de o tezaurizare a rublei. În felul acesta se întreţine o volatilitate pe piaţa grâului, de către cel de-al şaselea producător mondial. După ultimele estimări, publicate la 27 noiembrie a.c., producţia de grâu a anului 2014 este cifrată la 717 milioane tone. În această producţie se regăsesc şi cele cca. 8 milioane tone ale României. Discuţiile gravitează în jurul calităţii grâului din acest an, fiindcă nu doar în Franţa perioada recoltării a coincis cu un sezon ploios de excepţie. Cine a recoltat cu operativitate are grâu de calitate, care răspunde normelor de consum, şi îi găseşte desfacere. 120.000 tone de grâu la preţul de 182 euro/tona reprezintă o afacere rezonabilă, ţinând seama şi de acerba competiţie pe piaţa externă. După toate evaluările, România are disponibilităţi pentru export. Cum agricultura contribuie şi anul acesta la creşterea economică, realitate de necontestat, de bună seamă că atenţia Guvernului faţă de marii fermieri, dar şi cei mijlocii, merită reevaluată. Fiindcă un an agricol nu seamănă cu altul şi nu este exclus ca după ce am avut un an excesiv în precipitaţii să urmeze unul secetos, în care să fie nevoie de irigaţii. Despre acest „dosar” nu s-a mai scos o vorbă de multă vreme de către ministrul de resort, Daniel Constantin. Capabil să se regăsească în producţia de grâu din acest an, superioară celei de anul trecut, şi, iată, chiar competitiv din punct de vedere calitativ.