Rusia şi-a exprimat, ieri, speranţa că relaţiile sale cu Uniunea Europeană nu au atins un punct „fără întoarcere” din cauza crizei din Ucraina, după ce UE a anunţat noi sancţiuni contra separatiştilor ucraineni proruşi susţinuţi de Moscova. „Sperăm că «punctul fără întoarcere» nu a fost atins”, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov (foto), la o reuniune a unor diplomaţi ruşi şi belaruşi la Minsk, capitala Belarusului, înaintea unor discuţii prevăzute, ieri, la Moscova, cu omologul său german, Frank-Walter Steinmeier. „Suntem interesaţi de dezvoltarea legăturilor” cu Europa, a spus Lavrov, citat de agenţia oficială Tass, reiterând îndemnul Moscovei la crearea unui „spaţiu economic şi umanitar comun”, „de la Lisabona la Vladivostok”, o idee evocată de către preşedintele rus Vladimir Putin, dar care a fost primită cu răceală de europeni. Lavrov a îndemnat din nou autorităţile ucrainene să respecte armistiţiul încheiat în septembrie cu separatiştii proruşi din est, încălcat zilnic de ambele tabere, şi să se angajeze în negocieri cu rebelii pentru a pune capăt conflictului, care s-a soldat cu peste 4.000 de morţi. „În loc să stabilească contacte (cu separatiştii), Kievul s-a angajat într-o politică de asfixiere economică şi socială a sud-estului” Ucrainei, a acuzat el, referindu-se la zone aflate sub controlul separatiştilor. „Sper că colegii noştri occidentali, care au o influenţă asupra Kievului, îşi dau seama de pericolul” unei asemenea politici, a adăugat Lavrov. El a mai afirmat că Moscova doreşte reformarea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care a mobilizat observatori în Ucraina. „Ne opunem ca această organizaţie să devină un instrument” al occidentalilor împotriva Rusiei, a subliniat el. UE a decis, luni, să extindă lista de sancţiuni cu nume ale unor lideri separatişti ucraineni, dar nu a consolidat sancţiunile impuse Rusiei, în speranţa de a păstra dialogul cu Moscova privind criza din Ucraina, care provoacă cele mai puternice tensiuni între Rusia şi Occident de la Războiul rece încoace.
Rusia nu aplică principalele prevederi ale acordurilor de pace de la Minsk, a declarat, pe de altă parte, ieri, premierul Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, în timpul conferinţei de presă susţinute la Kiev împreună cu ministrul de Externe german, Frank-Walter Steinmeier, aflat în vizită oficială în capitala Ucrainei, informează agenţia de presă Unian. „Insistăm încă o dată asupra faptului că Ucraina are nevoie de pace. Şi statul ucrainean, şi preşedintele, şi guvernul Ucrainei fac totul pentru a ajunge la o soluţionare paşnică a conflictului din estul ţării”, a spus şeful guvernului ucrainean. Potrivit lui Iaţeniuk, acordurile de pace de la Minsk sunt respectate de Ucraina, dar încălcate flagrant de partea rusă. „Prevederile de bază ale acestui acord — este vorba despre reluarea controlului la graniţa ruso-ucraineană, stoparea livrărilor de arme din Federaţia Rusă în Ucraina, retragerea trupelor ruseşti (din estul Ucrainei) — nu sunt îndeplinite de Rusia”, a subliniat acesta.
La rândul său, NATO a constatat o creştere a prezenţei militare la graniţa ruso-ucraineană şi i-a cerut Moscovei să îşi retragă trupele din zonă, după cum a declarat, ieri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de Reuters şi AFP. „Informaţiile NATO şi din alte surse indică o concentrare militară în interiorul Ucrainei, dar şi de partea rusă a graniţei. Aceasta este o concentrare militară gravă şi cerem Rusiei să îşi retragă trupele şi să contribuie la un acord de pace. Rusia are de optat: ea poate participa la o soluţie de pace negociată sau poate continua pe calea care va duce la izolarea sa”, a avertizat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, înaintea unei reuniuni a miniştrilor europeni ai Apărării.